Câteva din misterele din centrul Pământului au fost dezvăluite

613

Centrul Pământului ar putea fi mai „moale” decât se credea anterior, iar viteza cu care se învârte ar putea varia odată cu trecerea timpului, au arătat două studii apărute în publicaţia ştiinţifică Nature Geoscience, notează Live Science.

Miezul din metal solid al Pământului constituie un element de echilibru pentru planetă, contribuind la construirea câmpului magnetic care ne protejează de radiaţiile cosmice dăunătoare. Faptul că se află la o distanţă imensă faţă de suprafaţa scoarţei terestre îngreunează accesibilitatea şi cercetările şi naşte multe mistere.

Cu toate acestea, analizarea undelor acustice provenite în urma cutremurelor şi care se propagă până în centrul Pământului ajută la reducerea misterelor. Cercetătorii de la Universitatea Naţională Australiană din Canberra au folosit dubletele, acele cutremure care apar în perechi, pentru a investiga această zonă. În urma analizării a 24 de astfel de dublete, cercetătorii au constatat că viteza de rotire a centrului Pământului a fluctuat de-a lungul perioadei dintre anii 1961 şi 2007. Direcţia de rotire a centrului este spre vest-est, iar viteza cu care se deplasează permite finalizarea unei revoluţii la aproximativ 750, până la 1.440 de ani. Cu toate acestea, geofizicianul Hrvoje Tkalcic de la Universitatea Naţională Australiană este de părere că vitezele sunt instabile, lucru care pune într-o umbră de incertitudine durata reală în care este finalizată mişcarea de rotire în jurul propriei axe. El susţine că procesul implică atât forţa gravitaţională, cât şi forţa magnetică.

Al doilea studiu, desfăşurat în cadrul Universităţii Stanford din California, a încercat să reproducă în laborator mediul din centrul Pământului. Cercetătorii au măsurat puterea fierului pe care l-au strâns folosind o nicovală de diamant la temperatura camerei, în timp ce au folosit scanarea cu ajutorul razelor X. Geofizicianul Arianna Gleason susţine că o mare parte din compoziţia centrului Pământului constă în fier, dar nu există prea multe informaţii despre modul în care acest element se comportă la temperaturile din interiorul planetei. Astfel, oamenii de știinţă au acţionat asupra metalului cu o presiune mai mare de 200 de miliarde de Pascali, adică mai puternică decât forţa unei muşcături de om amplificată de 180.000 de ori. Experimentele au arătat că rezistenţa mecanică inerentă a fierului în aceste condiţii este destul de slabă, notează Arianna Gleason. Ea a mai adăugat că experimentele nu au fost desfăşurate la temperaturile extreme din centrul Pământului, dar şi că metalele folosite nu sunt comparabile din punct de vedere al compoziţiei cu cele din această zonă.