Cum reacţionează creierul în faţa terorii

502

Într-o situaţie în care frica sau teroarea sunt copleşitoare, oamenii acţionează surprinzător şi, uneori, de neînţeles. Însă o analiză a creierului în faţa terorii ne ajută să înţelegem ce se petrece de fapt.

Cel mai recent eveniment ce a cultivat teroare între americani este atacul terorist de luni, din cadrul maratonului de la Boston. Alegerea evenimentului nu a fost deloc întâmplătoare, deoarece asocierea acestuia cu atacul terorist are potenţialul de a provoca reacţii în lanţ.

Concret, atunci când ne confruntăm cu o ameninţare, acea parte a cortexului care este responsabilă de evaluarea acţiunilor şi a riscurilor încetează să funcţioneze. În schimb, sunt favorizate soluţiile pe termen scurt şi reacţiile bruşte.

Pe termen scurt, acest tip de comportament are avantaje şi dezavantaje. Pe de o parte, o reacţie rapidă ne ajută să ne ferim de atacuri inopinate. Pe de altă parte, însă, insuficienta evaluare a riscurilor poate fi la fel de periculoasă.

Pe termen lung, oamenii ajung să se refugieze în obiceiuri nocive, precum consumul de alcool sau sedative.