Ateii invocă frecvent teoria că, în Evul Mediu, creștinii (nu doar mirenii simpli, ci chiar liderii ecleziastici) credeau că Pământul este plat.

Mai mult chiar, se afirmă că Biserica i-ar fi respins iniţial lui Cristofor Columb finanţarea călătoriei spre Indii pe motiv că Pământul ar fi plat şi că ar exista pericolul ca navigatorii să cadă în gol, cu tot cu corăbiile lor, atunci când vor ajunge la marginea Pământului.

„E lung pământul, ba e lat…“[1]

În cartea O istorie a vieţii şi călătoriilor lui Cristofor Columb, Washington Irving (1783–1859) descrie cu lux de amănunte o presupusă întâlnire dintre Columb şi mai mulţi inchizitori, în cadrul Conciliului de la Salamanca, ocazie în care Columb ar fi încercat să-i convingă că Pământul este rotund, pentru a primi finanţarea necesară călătoriei pe care dorea să o întreprindă. Astăzi, istoricii denunţă relatarea lui Irving ca rod al unei imaginaţii bogate. Ba mai mult, există indicii clare că persoanele educate ale societăţii medievale nu mai credeau, la vremea aceea, că Pământul ar fi plat.

În realitate, faptul că Pământul este rotund a fost cunoscut încă din Antichitate. Primul autor despre care se ştie că a afirmat că Pământul este rotund a fost Pitagora (582-507 î.Ch.), urmat de Aristotel (384-322 î.Ch.) şi Eratostene din Cirene (276–194 î.Ch.). De fapt, Eratostene este cunoscut pentru că a calculat chiar şi circumferinţa Pământului, dovedindu-se ulterior că a existat o eroare de doar două procente faţă de dimensiunea circumferinţei stabilită astăzi de specialişti.

Dacă acest aspect fusese clarificat cu atât de mult timp în urmă, cum a fost posibil să ia naştere mitul Pământului plat? Profesorul Jeffrey Burton Russell, de la Universitatea din
California, a scris o carte – Inventarea Pământului plat – în care a încercat să găsească un răspuns la această enigmă.

„Sunt încă uimit de momentul la care apare acesta [mitul]. Nimeni, înainte de 1830, nu a crezut că oamenii din Evul Mediu considerau că Pământul ar fi fost plat“[2] – scrie Russell, referindu-se la momentul în care s-a răspândit ideea că medievalii credeau în platitudinea planetei.

Mai mult, autorul îşi exprimă convingerea că perpetuarea mitului este strâns legată de dorinţa evoluţioniştilor din secolul al XIX-lea de a discredita creştinismul, inducând ideea că religia caută, în bigotismul şi ignoranţa ei, să pună piedici dezvoltării ştiinţei. Russell contrazice ferm această părere, susţinând că Biserica şi creştinii din Evul Mediu nu au afirmat că Pământul este plat.

Footnotes
[1]„George Coșbuc, «Nunta Zamfirei».”
[2]„Jeffrey Burton Russell, „The Myth of the Flat Earth“, www.asa3.org.”

„George Coșbuc, «Nunta Zamfirei».”
„Jeffrey Burton Russell, „The Myth of the Flat Earth“, http://asa3.org.”