Evoluţioniștii, încurcaţi de un burete-de-mare

207

Rezultatele unui studiu iniţiat de un Centru evoluţionist danez pune în dificultate teoria evoluţionistă, determinându-i pe susţinătorii ei să își reanalizeze axiomele.

Una dintre cele mai puternice dogme știinţifice este că viaţa complexă de pe Pământ putea evolua numai atunci când nivelul de oxigen din atmosferă a crescut pentru a ajunge la nivelul actual de 21%. Însă un studiu efectuat pe un burete-de-mare, pescuit dintr-o fiord danez, arată exact contrariul. Concluzia este că organismele complexe nu au nevoie de un nivel ridicat de oxigen pentru a reuși să trăiască și să se dezvolte. Descoperirea publicată pe site-ul Universităţii Southern din Danemarca este cu atât mai importantă, cu cât indică faptul că ipotezele emise până în prezent cu privire la acest aspect au fost eronate.

Originea vieţii complexe este una dintre cele mai misterioase domenii ale știinţei. Cum au putut primele celule primitive să evolueze în diversitatea formelor de viaţă avansate care există pe Pământ astăzi? Cauza identificată de către știinţă este simplă: oxigenul. Viaţa complexă ar fi evoluat, deoarece nivelurile atmosferice de oxigen au început să crească. Acest fenomen nu s-a întâmplat chiar recent, ci în urmă cu o perioadă de timp uriașă, estimată de cercetători la 630-635 de milioane de ani.

„Nimeni nu a testat vreodată de cât de mult oxigen au nevoie animalele. De aceea, ne-am decis să încercăm să aflăm", a spus Daniel Mills, cercetător la Nordic Center for Earth Evolution de la Universitatea din Southern, Danemarca.

Studiul efectuat pe buretele-de-mare din Danemarca arată că teoria evoluţioniștilor trebuie reconsiderată. Bureţii, unele dintre primele animale complexe de pe Terra, pot supravieţui în medii de până la 200 de ori mai sărace în oxigen decât cel din atmosfera terestră, menţionează și Revista Știinţă și Tehnică. Este cert că dacă bureţii de azi pot supravieţui în condiţii atât de vitrege, primele animale complexe de pe Terra aveau aceeași abilitate.

Cum s-a ajuns la o concluzie care ridică dificultăţi oamenilor de știinţă? Bureţii așezaţi în condiţii de laborator au demonstrat că se „încăpăţânează" să respire și să crească chiar și atunci când nivelul de oxigen a ajuns la 0,5% din nivelul atmosferic din prezent. „Studiile noastre sugerează că originea animalelor nu a fost împiedicată de nivelurile scăzute de oxigen", spune Daniel Mills. Acest procent a fost mult mai mic decât nivelul de oxigen pe care oamenii de știinţă îl preconizau necesar pentru dezvoltarea vieţii animalelor.

Evoluţioniștii și marea întrebare

Marea provocare pentru cercetători poate fi rezumată într-o singură întrebare: Dacă nivelurile scăzute de oxigen nu au împiedicat evoluţia animalelor atunci ce a făcut-o? Dificultatea constă în a identifica o explicaţie a faptului că timp de miliarde de ani viaţa a constat doar din bacterii unicelulare și apoi a explodat dintr-odată și au apărut organismele complexe.

Desigur, în faţa acestei dileme există posibilitatea unei reanalizări a întregului mecanism evolutiv. Daniel Mills mizează pe o alternativă la evoluţie: „Trebuie să fi fost și alte mecanisme ecologice și evolutive in joc. Poate că viaţa microbiană a dăinuit atât de mult, pentru că i-a luat timp pentru a dezvolta mecanisme biologice necesare pentru a evolua într-un animal. Poate că Pământul antic nu avea animale, deoarece corpurilor complexe, multicelulare, le este pur și simplu greu să evolueze".

În apărarea evoluţionismului a intervenit și Timothy Lions, paleontolog în cadrul Universităţii din California, convins fiind că „este foarte posibil ca bureţii-de-mare să fi apărut înainte de creșterea nivelului de oxigen. Știm însă că, acum 2 milioane de ani, nivelul oxigenului era foarte ridicat. Și totuși nu existau animale complexe. Evoluţia nu era, pur și simplu, gata pentru pasul către organismele complexe."

Ambele comentarii demonstrează că unele certitudini ale oamenilor de știinţă poti fi, cu ușurinţă, înlocuite de supoziţii și că teorii considerate cândva infailibile pot fi invalidate de noi descoperiri. În cazul de faţă, descoperirea însă nu clarifică, ci accentuează necunoscutele cu privire la originea vieţii.

Misterul indescifrabil

După cum evidenţiază și studiul specialiștilor de la Universitatea Southern, misterul originii vieţii pe Pământ va continua să persiste. O recunosc și alţi oameni de știinţă care realizează că răspunsurile așteptate întârzie să apară. „Pentru a trece de la o planetă aproape lipsită de oxigen la suprafaţa ei la o planetă care are oxigen în cantităţi abundente reprezintă una dintre cele mai remarcabile transformări pe care a suferit-o Pământul. Aceasta a deschis calea spre forma noastră de viaţă. Este jenant, dar noi nu înţelegem ce s-a întâmplat. Noi nu avem niciun consens solid in comunitatea știinţifică cu privire la cauza producerii", a spus Ariel Anbar, biogeochimist la Universitatea Arizona State din Statele Unite, citat de Forbes. Cu alte cuvinte, misterul pare a fi insurmontabil. Și poate că este bine să rămână așa.