Profesor MIT evaluează cauzele conflictului religie-ştiinţă

227

Controversa ştiinţă versus religie se îmbogăţeşte constant cu argumente. Un studiu publicat cu ocazia aniversării a 204 ani de la naşterea lui Charles Darwin a urmărit să afle ce anume alimentează acestă controversă.

Studiul publicat de profesorul Max Tegmark, care predă fizică la prestigiosul Institut de Tehnologie din Massachussets (MIT) a vizat felul în care se raportează americanii la originea vieţii, în raport cu religia căreia îi aparţin.Tegmark, care este şi director ştiinţific al Institutului Foundational Questions, a descoperit că, pentru cei mai mulţi americani, credinţa într-un Dumnezeu Creator nu implică automat respingerea evoluţionismului.

Ce i-a atras atenţia lui Tegmark a fost că, deşi un recent sondaj Gallup arată că 46% dintre americani cred că Dumnezeu i-a creat pe oameni, în forma lor actuală, în urmă cu 10.000 de ani, sondajul profesorului arată că doar 11% dintre americani aparţin unei religii care respinge deschis teoria Big Bangului.

Studiul a împărţit comunităţile religioase în 101 categorii şi le-a ierarhizat apoi în funcţie de numărul de membri şi poziţia oficială faţă de originea umanităţii. Aşa se face că cercetarea a pus în contrast catolicii (24% din populaţia totală a SUA) a căror doctrină nu susţine existenţa unui conflict între evoluţie şi credinţă, şi protestanţii evanghelici (puţin peste 6% dintre americani) care militează activ în favoarea creaţionismului ştiinţific.

Analizând datele, studiul lui Tegmark a descoperit că 62% dintre americani fac parte dintr-o comunitate religioasă care nu consideră că ar exista un conflict între credinţă şi evoluţionism. Doar 11 procente aprţineau unor comunităţi care resping deschis evoluţionismul şi 30% aparţin unor comunităţi care nu s-au pronunţat pe această temă suficient cât să poată fi încadrate într-una dintre cele două categorii.

Analizând rezultatele analizei sale, Tegmark susţine că atunci când vorbim despre controversa dintre creaţionism şi evoluţionism, trebuie să luăm în calcul şi altă statistică. Aceea care arată că 18% dintre americani cred că Soarele se învârte în jurul Pământului (deşi niciunul dintre aceştia nu aparţine vreunei religii care să susţină această idee).

Existenţa unui asemenea procent pare să indice un eşec al educaţiei ştiinţifice, crede Tegmark, motiv pentru care ar putea fi posibil ca disputa între creaţionim şi evoluţionism să nu fie una intelectuală, ci să aibă mai degrabă de a face cu o lipsă de cunoştinţe. În acelaşi context, Tegmark sugerează necesitatea ca membrii comunităţilor religioase să cunoască mai bine doctrina comunităţii de care aparţin, precum şi modul în care aceasta se raportează la ştiinţă.

Este de notat însă că, în opinia lui Tegmark, controversa dintre creaţionism şi evoluţionism a „fost elucidată în urmă cu câteva sute de ani”, ceea ce îl determină să pună un semn de egalitate între „teoria evoluţionistă” şi „ştiinţă” atunci când vorbeşte despre conflictul ştiinţă – religie. Din această perspectivă, unii i-ar putea reproşa o lipsă a echidistanţei în formularea concluziilor.