Multe scenarii de film au fost scrise după romane distopice în care civilizaţia se află în pragul colapsului din cauza unei crize de fertilitate. Tot mai multe dintre acestea încep să semene cu realitatea din ziua de azi, după ce s-a anunţat că nu doar femeile au probleme să rămână însărcinate, ci și pentru bărbaţi este tot mai dificil să facă copii.

În ultimii 40 de ani, numărul spermatozoizilor bărbaţilor din regiuni dezvoltate, precum America, Europa, Australia și Noua Zeelandă, a scăzut cu peste 59%, iar tendinţa este una în creștere, conform unei metaanalize publicate recent în jurnalul de specialitate Human Reproduction Update. Au fost analizate 185 de studii, realizate în toată lumea în perioada 1973-2011, de către o echipă de oameni de știinţă din Statele Unite, Brazilia, Danemarca, Israel și Spania, coordonată de Hagai Levine, cercetător în cadrul Universităţii Ebraice din Ierusalim. Rezultatele indică un declin de 52,4% în concentraţia spermei şi de 59,3% în numărul de spermatozoizi în cazul bărbaţilor din ţări dezvoltate, pe când în cazul bărbaţilor din America de Sud, din Asia și Africa nu a fost identificat un declin semnificativ. Cercetătorii au notat însă că în aceste regiuni au fost realizate mult mai puţine studii în acest sens, scrie Agerpres.

Nu este pentru prima dată când diverși cercetători sună alarma cu privire la această problemă, însă studiile anterioare au fost criticate din motive diverse, de la metode de laborator la metode de selecţie a eșantioanelor, însă această metaanaliză a luat în considerare aceste critici în alegerea studiilor analizate. Astfel că și alţi cercetători sunt de părere că acesta este cel mai bun studiu făcut pe subiect la ora actuală, deși unii rămân în continuare sceptici în ce privește natura fenomenului, dacă chiar este o tendinţă sau nu. Richard Sharpe, expert în sănătatea reproductivă masculină și profesor la Universitatea din Edinburgh, a spus și el că acest studiu a luat în considerare criticile anterioare, adăugând că suntem „cel mai aproape de a fi siguri de acest declin”, citează The Guardian. În schimb, Allan Pacey, profesor de andrologie la Universitatea din Sheffield, afirmă că, deși acesta este cel mai bun studiu pe care l-a citit pe tema declinului fertilităţii masculine, încă nu este sigur că trendul este real. „Trebuie ca cineva să răspundă efectiv la această întrebare. Trebuie ca cineva să ia efectiv 10.000 de tineri britanici de 18 ani și să îi testeze 20-25 de ani la rând”, spune el.

Cu toate acestea, recunoaște că există destule cauze de îngrijorare, date fiind numărul de cancere testiculare în creștere, dar și numărul de spermatozoizi la bărbaţii foarte stresaţi, care nu ar trebui să amâne să meargă la doctor, dacă vor copii. Problema cea mai mare a studiului este că nu spune nimic despre cauza acestui declin, despre care Levine avertizează că ar putea duce la dispariţia speciei umane. Potrivit oamenilor de știinţă, scăderea numărului de spermatozoizi a fost asociată anterior cu diverși factori ai vieţii moderne, de la expunerea la anumite substanţe chimice și pesticide, la telefoane mobile și anticoncepţionale, fumat, stres și obezitate, dar nicio legătură nu a fost convingătoare. Sharpe spune că, „în condiţiile în care încă nu se știe ce fel de stil de viaţă, ce fel de alimentaţie sau ce substanţe chimice ar sta la baza acestui declin, este necesară intensificarea eforturilor cercetătorilor de a le identifica, eforturi care trebuie să fie non-prezumtive în ceea ce privește cauza”.

Anul acesta, diverse organizaţii, precum Organizaţia Mondială a Sănătăţii și Consiliul de Cercetare Medicală din Marea Britanie, au atras atenţia că există prea puţine informaţii despre fertilitatea masculină și s-a făcut apel pentru finanţarea proiectelor de cercetare în domeniu. „Suntem relativ ignoranţi cu privire la cauzele infertilităţii masculine și este o chestiune de urgenţă să creștem substanţial eforturile de cercetare în această zonă”, spune și Chris Barratt, profesor la Universitatea Dundee. Pericolele acestei ignoranţe sunt diverse. Nu toţi cercetătorii cred într-o apocalipsă din acest punct de vedere, dar la nivel individual va afecta tot mai mulţi oameni, pentru că nu există tratamente pentru îmbunătăţirea producţiei de spermă la bărbaţii infertili. Pentru moment, nu este o problemă care se poate remedia și nici preveni, din moment ce nu se cunoaște exact cauza.

Iar problema este cu atât mai urgentă cu cât acest fenomen are loc în Vest, acolo unde oricum cuplurile întemeiază familii tot mai târziu în viaţă. De exemplu, în Marea Britanie peste 52% dintre copii se nasc la mame trecute de 30 de ani, deși după această vârstă sarcina este tot mai greu de obţinut, până când, la 40 de ani, șansele de a face un copil s-au înjumătăţit. De adăugat la aceasta și problema infertilităţii masculine și este o reţetă pentru dezastru în societăţile moderne. „Tot mai multe astfel de cupluri ajung să nu facă copii, iar asta e o tragedie. Problema este că singura cale eficientă de a trata infertilitatea masculină este prin tratarea femeii, invaziv, cu tehnici de reproducere asistată. Iar această cale nu este întotdeauna acceptabilă. Ne îndreptăm spre o furtună”, spune Sharpe. Studiul spulberă astfel mitul conform căruia un bărbat poate să aibă un copil la orice vârstă, în timp ce societatea acuză femeile care au așteptat prea mult să facă un copil pentru a avea mai întâi independenţă financiară.

Probabil că primele soluţii oferite vor fi tot cele care ţin de stilul de viaţă și de alegerile personale. Dacă anxietatea societăţii cu privire la viitorul ei va crește pe baza infertilităţii accentuate, s-ar putea ca într-un viitor despotic să fie chiar interzise acele alegeri personale care ar avea vreo influenţă – consumul de alcool, fumatul, consumul de alimente nesănătoase etc. Pentru că este mult mai simplu să faci poliţie cu un individ decât să rezolvi cauzele principale – faptul că producem în jurul nostru un mediu în care este tot mai greu să faci copii. Dacă asta devine o trăsătură aparte a ţărilor dezvoltate, cu siguranţă răspunsul va fi nu să regresăm, ci să ne dezvoltăm exponenţial tehnologia pentru a găsi răspunsuri. Iar acest lucru se întâmplă deja.

Henry Greely, director al Centrului pentru Lege și Bioștiinţă, din cadrul Universităţii Stanford, crede că ne îndreptăm spre un viitor în care nici măcar nu va mai fi nevoie de un act sexual pentru a face copii. La modul în care evoluează tehnicile de reproducere asistată, totul se va petrece la o clinică. Folosind celule stem din piele sau din alte organe (nereproductive) ale părinţilor, cercetătorii vor face spermatozoizi și ovule, pe care le vor combina pentru a avea embrioni. „Fiecare embrion va avea propria secvenţă genetică, iar părinţii vor ști toate informaţiile posibile despre embrion”, spune Greely. Astfel că, în peste 30 de ani sau mai mult, părinţii vor putea cunoaște dinainte predispoziţia copilului pentru anomalii genetice, predispoziţia pentru anumite boli, sexul și chiar culoarea ochilor, a părului, a pielii. Prin acest procedeu femeile sunt scutite de chinurile tratamentelor specifice fertilizării in vitro, copiii vor fi scutiţi de anumite boli, iar familiile netradiţionale vor putea avea copii. Poate să pară ceva de domeniul fantasticului, dar Greely își bazează teoria pe progresul, dar și pe limitele știinţei. Deja de mai bine de 25 de ani se practică „ecranarea embrionului” pentru detectarea anumitor boli genetice și determinarea sexului. Dacă, până acum, procedura a fost greoaie și costisitoare, odată cu înmulţirea foloaselor celulelor stem, aceasta poate deveni ușoară. Dar știinţa nu va merge atât de departe încât să poată anticipa trăsăturile comportamentale ale copilului, precum înclinaţia spre matematică sau abilităţile sportive, dar ar putea să anticipeze unele caracteristici, precum inteligenţa, în linii mari. „Cred că este foarte posibil ca părinţii să știe dacă embrionul lor are 60% șanse să fie printre primii din clasă”, spune Greely.

Bineînţeles că un asemenea viitor vine la pachet cu multe probleme etice. Este însă probabil ca multe dintre ele să fie demontate ușor, ușor, cum se întâmplă deja în cazul modificării genetice a embrionilor. Dacă acest tip de experiment era permis doar în China și în Marea Britanie, jurnalele de știinţă se laudă, pe surse, că ar fi avut loc primul astfel de experiment și în Statele Unite, însă studiul nu a fost încă publicat. MIT Technology Review ar fi aflat despre acest experiment, realizat de Shoukhrat Mitalipov, de la Universitatea de Medicină din Oregon. Spre deosebire de celelalte experimente publicate de cercetătorii chinezi, se pare că acesta este inedit prin numărul mare de embrioni pe care s-a experimentat și prin faptul că ar fi demonstrat că este posibil să corectezi sigur și eficient gene deficitare, cauzatoare de boli ereditare. Embrionii nu au fost lăsaţi să trăiască mai mult de câteva zile. Studiul nu a fost încă publicat, dar, dacă zvonurile de dovedesc adevărate, MIT apreciază că experimentul va fi o piatră de temelie a nașterii primilor oameni modificaţi genetic. Criticii spun că asta ar deschide ușa către o nouă lume de bebeluși „tunaţi”, îmbunătăţiţi genetic, în timp ce anul trecut, comunitatea serviciilor americane de inteligenţă a apreciat că această procedură este o posibilă „armă de distrugere în masă”. Revenind însă la previziunile lui Greely, ele nu mai par atât de fanteziste atunci când iei în considerare ceea ce se întâmplă deja în prezent, nu mereu cu cunoștinţa publicului larg.

DISTRIBUIE:
Eliza Vlădescu
După absolvirea Facultății de Comunicare și PR din cadrul SNSPA, Eliza Vlădescu a dat televiziunea pentru presa scrisă și de mai bine de 5 ani nu s-a uitat înapoi. Eliza face parte din echipa permanentă de redactori a revistei Semnele timpului.