Copiii „Made in China” – noile genii ale omenirii?

188

China susţine financiar dezvoltarea unui proiect de inginerie genetică, o iniţiativă despre care vice.com scrie că ar putea crește inteligenţa chinezilor cu mult peste media celorlalte popoare.

La „Beijing Genomics Institute" (BGI), unul din cele mai mari centre de cercetări genetice din lume, oamenii de știinţă lucrează intens pentru descoperirea acelor gene umane care pot determina inteligenţa.

În acest scop, ei au alcătuit o bancă de informaţie ADN, formată din mostre colectate de la 2.000 de persoane superinteligente din întreaga lume. O consecinţă importantă va fi, spun cercetătorii, că la finalizarea proiectului, părinţii interesaţi de un tratament de fertilizare artificială vor putea determina agerimea copilului lor, alegând embrionul cu cele mai multe gene „ale inteligenţei".

Geoffrey Miller, un psiholog evoluţionist și lector la Universitatea din New York, este una dintre cele 2.000 de persoane cu o inteligenţă deosebită care au contribuit cu o mostră de ADN. În cadrul unui interviu pentru Vice, acesta dezvăluie detalii despre planul Chinei de a crește IQ-ul populaţiei cu 15 puncte.

„Orice cuplu poate beneficia de fertilizarea mai multor ovule. Apoi poţi testa mai mulţi embrioni și poţi să analizezi care va fi cel mai inteligent. Va fi copilul cuplului, cu informaţiile genetice ale amândurora, dar va fi ales embrionul cel mai inteligent. Nu e vorba de inginerie genetică sau de adăugarea unor gene noi, ci de identificarea celei mai bune combinaţii între genele pe care le au cei doi membri ai cuplului", afirmă Miller.

China este un lider mondial în domeniul eugeniei, având o lungă tradiţie în acest domeniu. Încă din anii '90, China a început să testeze bebelușii cu ultrasunete pentru descoperirea defectelor și malformaţiilor și a investit foarte mulţi bani în cercetări genetice pentru a-și da seama care gene fac oamenii mai inteligenţi.

Miller e convins că cercetarea genetică în China este la un nivel atât de avansat fiindcă, spre deosebire de cercetătorii din Vest, cei chinezi nu sunt „inhibaţi" de religie. În Vest, „avem probleme ideologice de genul: «N-ar trebui să modificăm legile naturii, n-ar trebui să ne jucăm de-a Dumnezeu.»" Chinezii, pe de altă parte, nu gândesc așa, susţine Miller, ci mai degrabă spun: „Evident că ar trebui să programăm genetic bebelușii ca să fie mai sănătoși, mai fericiţi și mai inteligenţi!"

Merge China într-o direcţie bună?, se întreabă policymic.com. Ar trebui să-i urmăm exemplul? Ar putea fi genetica ultima frontieră în încercarea de a vindeca toate bolile? Nu ar fi mai simplu dacă am evita bolile încă de la nivel embrionar, în loc să luptăm contra lor mai târziu?

Biotehnologia a ajuns astăzi unul dintre cele mai dinamice domenii de cercetare. Pornind de la genetică, microbiologie sau embriologie, știinta modificarii organismelor vii permite producerea unor medicamente superioare sau descoperirea unor tratamente pentru boli rare.

Fragmentarea ADN-ului a devenit o procedură relativ ieftină și accesibilă, deschizând perspectivele creării de medicamente personalizate, care să înlocuiască abordarea de tipul „aceeași pastilă merge la toată lumea".

Universitatea Wake Forest din Carolina de Nord face lucrare de pionierat în domeniul creării de organe și cartilagii cu ajutorul imprimantelor 3D, sperând în felul acesta să rezolve cât mai rapid problema lipsei de organe pentru transplanturi.

Protezele controlate cu ajutorul minţii permit pacienţilor care și-au pierdut membre sau au suferit accidente grave la coloană să-și recapete dexteritatea prin intermediul unor braţe robotice controlate cu ajutorul unor microcipuri implantate în creier. Cercetătorii au descoperit la șoareci gene care pot fi eliminate pentru a pune capăt obezităţii, iar aceste gene se găsesc și la oameni.

Roy Klabin, editorialist policymic.com, susţine că deja putem produce modificări ale materialului genetic și că nu ne mai lipsește decât o hartă completă a genomului uman și informaţii despre care gene sunt bune și care sunt problematice. El crede, de asemenea, că în loc să alegem doar „cea mai bună variantă" dintr-un lot de embrioni, după modelul chinez, am putea face mult mai mult decât atât: terapia genetică ne-ar putea permite să eliminăm afecţiunile produse de mutaţii genetice în cazul tuturor indivizilor, precum fibroza chistică sau distrofia musculară, fără a mai fi nevoie de intervenţii chirurgicale sau de administrarea de medicamente.

Ulterior, manipularea genetică ar putea permite îmbunătăţirea inteligenţei și memoriei în cazul tuturor embrionilor, fără a mai menţiona schimbările la nivel estetic, precum creșterea înălţimii, a densităţii musculare, determinarea culorii ochilor, a lungimii părului etc.

Totuși, oricât de interesantă ar suna o asemenea perspectivă, există mai multe obiecţii aduse împotriva acestui concept. Prima constă în teama că terapia genetică ar putea ajunge să reprezinte doar apanajul celor bogaţi. O altă obiecţie e reprezentată de riscul apariţiei unei noi specii umane care să ne depășească cu mult datorită avantajelor genetice.

Apoi, cei care se opun acestei selecţii genetice se întreabă ce s-ar întâmpla dacă guvernele ar impune programe naţionale de creștere a fertilităţii? Sau de sporire a agresivităţii soldaţilor? Sau de scădere a gradului de religiozitate, care e influenţat, parţial, de gene? Sau de creștere a tendinţei de supunere din partea populaţiei? Sau de controlare a orientării lor sexuale? E ușor de imaginat ce ar fi făcut marii dictatori din istoria omenirii cu o astfel de unealtă.

Pe de altă parte, un contraargument pertinent adus în acest context e că descoperirile sunt neutre din punct de vedere etic, diferenţa constând în modul cum e utilizată acea descoperire. Cu alte cuvinte, nu trebuie învinovăţit cel care a descoperit focul, ci cel care hotărăște să-l folosească pentru a incendia o casă cu el.

Discuţiile despre ingineria genetică vor stârni întotdeauna controverse. În același timp, trebuie să fim conștienţi de faptul că nu putem opri dezvoltarea acestui domeniu. Laboratoarele private, militare și de stat din întreaga lume continuă să exploreze genomul uman, și ar fi naiv să credem că le putem opri. Probabil cel mai bun lucru pe care îl putem face este să monitorizăm descoperirile lor și să facem presiuni pentru ca ele să fie folosite numai în scopuri pozitive.