O nouă joacă de-a Dumnezeu: biologia sintetică

249

Din 2010, a început o revoluţie ştiinţifică ce oferă cercetătorilor posibilitatea de a crea organisme vii noi, din fragmente de ADN de la plante, animale sau chiar om. Lăudată de unii şi intens criticată de alţii, biologia sintetică deschide o uşă necunoscută, dincolo de care se află pericole şi consecinţe numeroase.

După ce a produs prima bacterie dotată cu un genom artificial, americanul Craig Venter a deschis o nouă eră în manipularea vieţii. În luna mai, biologul american anunţa că a creat prima celulă sintetică, o specie de bacterie cu un singur nucleu, având ca aliat de bază calculatorul. Concret, cercetătorii au introdus un genom creat în întregime în laborator într-o bacterie, apoi au lăsat-o să se reproducă.

După ce ştirea a ajuns în presă, Julian Săvulescu, profesor de etică la Universitatea Oxford, a declarat că „Venter a deschis cea mai ascunsă uşă din istoria omenirii, dincolo de care s-ar putea afla destinul nostru. Cercetătorul nu s-a limitat la a copia viaţa sau la a o modifica prin inginerie genetică, ci a făcut pasul spre rolul de Dumnezeu: a creat viaţă artificială care altfel nu ar fi existat niciodată".

La acea dată, însuşi preşeditele SUA Barack Obama a considerat necesar să atragă atenţia, în mod public, asupra pericolului pe care l-ar putea implica neatenţia în ceea ce priveşte manipularea acestor organisme create în laborator.

Biologia sintetică implică asamblarea genelor artificiale pentru crearea unor materiale noi, într-un mod similar celui în care inginerii construiesc o maşină folosindu-se de mai multe părţi pentru a obţine rezultatul final.

Printre aplicaţiile biologiei sintetice se numără crearea unor microorganisme şi a altor forme de viaţă care să poată fi folosite pe post de tratament în anumite boli, să detecteze substanţele toxice, să anihileze factorii poluanţi, să „repare" genele care au suferit mutaţii sau să distrugă celulele canceroase.

Chiar dacă până acum bacteria produsă de Craig nu e periculoasă, criticii din comunitatea ştiinţifică şi bioeticienii susţin că acest lucru n-ar mai fi valabil şi în cazul altor bacterii care, scăpate de sub controlul biologilor cu bune intenţii, ar putea fi folosite în cadrul unor programe militare. Unele OMG-uri critică aceste experienţe, susţinând un proiect de moratoriu internaţional, arată France 24.

Biologia sintetică face posibil oricui îşi imaginează ceva să şi realizeze, chiar dacă acel organism viu nu a existat până atunci. Indiferent că problema este una de natură medicală, energetică sau de mediu, biologia sintetică poate oferi soluţia. Întrebarea care se pune este: ar trebui să mergem pe această cale?