„Rapoartele iniţiale din China au arătat că persoanele în vârstă și bolnavii cronici sunt cei mai vulnerabili la COVID-19. Totuși un număr alarmant de persoane tinere din Statele Unite au fost spitalizate pentru infecţii severe. Conform Centrelor pentru Prevenirea și Controlul Bolilor, aproape 40% dintre pacienţii americani cu COVID-19 care au fost spitalizaţi erau sub 55 de ani și 20% erau între 20 și 44 de ani. Iar în cazuri rare, chiar copii au murit după ce s-au îmbolnăvit de COVID-19“, scrie The Guardian.

Descoperă colecţia integrală de analize ST pe tema COVID-19

Este boala mai periculoasă printre caucazieni sau în Occident? Ar trebui să ne temem că profilul bolii este diferit acolo? Ce știm despre cât de afectaţi sunt tinerii, din datele publicate până acum?

China

Primele date au fost disponibile din China și multă vreme acestea au fost singurele date la care restul lumii a avut acces. Celebra revistă medicală americană JAMA a publicat la sfârșitul lunii februarie rezumatul unui raport bazat pe datele provenite de la peste 72.000 de cazuri de la Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor din China. Conform acestuia, 3% dintre pacienţi erau în vârstă de 80 de ani sau mai mult, 87% aveau vârste între 30 și 79 de ani, iar 8% dintre pacienţi erau tineri cu vârste între 20 și 30 de ani. Circa 1% dintre persoanele infectate aveau vârste între 10 și 19 ani, iar alţi circa 1% erau copii mai mici de 10 ani.[1]

Cât despre severitate, 81% au fost cazuri ușoare, 14% – cazuri severe și 5% – critice. Examinarea deceselor a indicat că, în majoritatea cazurilor, decesul survenise la pacienţi vârstnici (rata de mortalitate de 14,8% la cei peste 80 de ani și de 8% la cei cu vârste între 70 și 79 de ani, în timp ce rata mortalităţii la populaţia generală a fost de numai 2,3%). Aceasta indică faptul că, într-adevăr, vârstnicii au o probabilitate mult mai mare de a deceda din cauza COVID-19 decât persoanele mai tinere.[2]

Alte date din China (pe eșantioane mai mici) sunt concordante în această privinţă. De exemplu, dintr-o serie de 102 pacienţi de la un spital din Wuhan, pacienţii au avut vârste între 37 și 67 de ani, jumătate sub 54 de ani și jumătate peste 54. Pacienţii care au supravieţuit au fost în general mai tineri și sufereau de comorbidităţi în proporţie mai mică.[3] Un studiu publicat de un grup de cercetători britanici pe baza datelor de la 3.665 de cazuri de COVID-19 din China a estimat ratele de spitalizare care s-ar aplica în Marea Britanie, ţinându-se cont de structura populaţiei de acolo (și utilizându-se o metodologie statistică adecvată). Estimarea acestora este că 0,04% dintre tinerii cu vârste între 10 și 19 ani ar necesita asistenţă spitalicească, 1% dintre tinerii de 20-30 de ani, 3,4% dintre pacienţii de 30-39 de ani, 4,3% dintre cei de 40-49 de ani, 8,2% dintre cei de 50-59 de ani, 11,8% dintre cei de 60-69 de ani, 16,6% dintre pacienţii de 70-79 de ani și 18,4% dintre cei de peste 80 de ani.[4][5] 

Coreea de Sud

Recent (30 martie) a fost publicată o analiză a 54 de decese din Coreea de Sud, respectiv toate cazurile disponibile în această ţară până la data de 10 martie (diferenţa de 20 de zile este legată de timpul necesar redactării și revizuirii articolului de către autori, trimiterii lui spre publicare, procesului editorial etc). Vârsta celor 54 de victime analizate a variat de la 35 la 93 de ani, cu o mediană de 75,5 ani; altfel spus, jumătate dintre cazuri aveau vârsta peste 75,5 ani, iar jumătate – mai mică de 75,5 ani. Niciun pacient sub 20 de ani nu se regăsește printre aceste prime 54 de victime, iar victime între 20 și 50 de ani au existat două. Rata fatalităţilor a fost în mod cert direct corelată cu vârsta, 0% între 0 și 20 de ani, 0,05% între 20 și 50 de ani, 0,77% între 50 și 70 de ani și 5,30% la pacienţii de peste 70 de ani.[6] Concluzia articolului, publicat de Societatea Coreeană de Boli Infecţioase și Centrele Coreene pentru Prevenirea și Controlul Bolilor, este că „în mod clar, pacienţii de peste 70 de ani au o probabilitate mai mare de a muri din cauza infecţiei COVID-19 decât persoanele mai tinere, iar bărbaţii au avut rate mai mari ale fatalităţilor în comparaţie cu femeile“[7].

Italia

În ceea ce privește situaţia din Italia, unul dintre primele studii publicate, la jumătatea lunii martie, a raportat datele referitoare la 8.342 de pacienţi diagnosticaţi, dintre care 357 au murit. Jumătate dintre pacienţi aveau vârste de peste 65 de ani și jumătate – vârste sub 65 de ani (aproape două treimi din toate cazurile fiind bărbaţi). Distribuţia cazurilor diagnosticate în funcţie de grupele de vârstă și rata de mortalitate este prezentată grafic în figura 1.[8]

Din totalul celor decedaţi, peste jumătate (56%) au fost pacienţi cu vârste de peste 80 de ani. Aproape o treime din toate decesele s-au înregistrat la pacienţi cu vârste între 70 și 79 de ani, iar circa 10% – la pacienţi cu vârste între 60 și 69 de ani. Doar 0,8% din totalul deceselor analizate în acest eșantion aveau vârste între 50 și 59 de ani, neînregistrându-se niciun deces la pacienţi mai tineri de 50 de ani.[9]

Analiza deceselor din Italia, pe grupe de vârstă, publicată pe baza datelor disponibile la 3 aprilie  este foarte similară cu cea din eșantionul publicat, la care ne-am referit mai sus. Singura diferenţă notabilă constă în faptul că la grupa de vârstă de 40-49 există un mic număr de decese (114 faţă de peste 12.000 înregistrate la cei de peste 70 de ani), un număr încă și mai mic la cei cu vârste cuprinse între 30 și 39 de ani (30 de cazuri), șase decese la pacienţi cu vârsta cuprinsă între 20 și 29 de ani și un deces la un copil cu vârsta mai mică de 10 ani. Faţă de cele peste 12.000 de cazuri de deces înregistrate la persoane cu vârste de peste 70 de ani, cele 114 de decese de la grupa de vârstă 40-49 ani reprezintă mai puţin de 1%, iar celelalte grupe încă și mai puţin.

Statele Unite

Așadar, datele din China, din Coreea și din Italia indică toate o mortalitate cu atât mai ridicată cu cât vârsta pacientului este mai avansată, iar la pacienţii cu vârste mai mici de 50 de ani rata de mortalitate este destul de mică. Să fie lucrurile diferite în Statele Unite, așa cum sugerează The Guardian?

Publicaţia britanică își bazează afirmaţiile pe raportul publicat de Centrele pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC), organismul oficial din SUA (și unul dintre cele mai reputate din lume). Raportul postat online la data de 18 martie a fost ulterior corectat și datat oficial la 26 martie 2020. Conform acestuia, la jumătatea lunii martie fuseseră raportate în SUA 4.226 de cazuri de COVID-19. Dintre cei 2.449 de pacienţi la care se cunoștea vârsta la momentul raportului, 6% erau de peste 85 de ani, 25% aveau vârste între 65 și 84 de ani, 18% – între 45 și 64 de ani, iar 29% – între 20 și 44 de ani; numai 5% dintre cazuri apăruseră la persoane mai tinere de 19 ani.

Deși nu indică o proporţie exagerat de mare a infecţiilor la tineri, acest raport arată într-adevăr o proporţie relativ mare (29% la cei între 20 și 44 de ani).[10] Numai că, după cum știm, nu proporţia cazurilor infectate (persoane care au virusul) ar trebui să ne preocupe, ci proporţia cazurilor grave în funcţie de vârstă. Conform CDC, dintre cei 121 de pacienţi care fuseseră internaţi la Terapie intensivă, 7% erau adulţi de peste 85 de ani, 46% – adulţi cu vârste între 65 și 84 de ani, 36% – adulţi de 45-64 de ani, iar 12% – adulţi cu vârste între 20 și 44 de ani. Nu fuseseră raportate internări la Terapie intensivă la persoane mai tinere de 19 ani.[11] Mai mult, analiza decesului la persoanele diagnosticate cu COVID-19 a indicat faptul că fatalităţile au fost cele mai ridicate printre persoanele de peste 85 de ani (10-27%), urmate de cele cu vârste între 65 și 84 de ani (3-11%), între 55 și 64 de ani (1-3%); mai puţin de 1% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 20 și 54 de ani erau incluse printre decese și nicio fatalitate nu s-a înregistrat la tineri sub 19 ani.[12]top

În loc de concluzii

Toate datele analizate, din diverse regiuni ale lumii, coincid în ce privește indicarea faptului că riscurile asociate COVID-19 sunt direct legate de vârstă: cu cât vârsta pacienţilor este mai mare, riscurile sunt mai mari. Invers, riscul pacienţilor tineri este relativ redus. Foarte puţini pacienţi decedaţi s-au înregistrat sub 19 ani, destul de puţini sub 40 de ani și chiar la cei cu vârste între 41 și 59 de ani proporţia cazurilor fatale este redusă.

Desigur, acestea sunt evenimente probabilistice descrise la nivelul eșantioanelor de populaţie analizate. Este posibil să existe mici diferenţe în diversele zone ale lumii, legate nu doar de polimorfismele din organismul pacienţilor, de comorbidităţile cunoscute sau încă nediagnosticate ale unui pacient, ci și de resursele medicale la care anumiţi pacienţi vor avea acces.

Faptul că pacienţii tineri au o probabilitate mult, mult mai redusă de deces în urma infectării cu COVID-19 nu înseamnă că aceștia trebuie să se simtă în afara pericolului. Această probabilitate mică de deces în cazul tinerilor este mai mare decât probabilitatea de a câștiga la loterie (care, după cum se știe, este infimă), dar chiar și la loterie există câștigători. Prin urmare, cei tineri nu ar trebui să intre în panică, dar nici să trateze problema cu indiferenţa nemuritorilor pe care boala nu-i poate atinge. Nu este vorba doar de ei, ci mai ales de ceilalţi. Să îi preţuiești pe cei de lângă tine și să vrei să-i protejezi nu este un gest de eroism, ci o fărâmă de umanitate.

Descoperă colecţia integrală de analize ST pe tema COVID-19

Robert Ancuceanu este profesor universitar doctor la Facultatea de Farmacie din cadrul Universităţii de Medicină și Farmacie „Carol Davila“ din București.