Miracolul de care e nevoie pentru a scăpa de Boko Haram

1206

Tensiunea escaladează în Nigeria, unde gruparea extremistă Boko Haram a condus un nou atac soldat cu cel puţin 45 de morţi. Nigerienii, obişnuiţi să vadă astfel de atacuri mai degrabă în ţările vecine, trăiesc astăzi sub teroarea că oricare dintre ei ar putea urma.

Peste 45 de persoane adunate la periferia oraşului nigerian Maiduguri să asculte nişte pretinşi predicatori au fost măcelărite de aceştia, în mijlocul „prezentării”, relatează Mediafax.

„Au venit în localitatea noastră. (…) Ne-au minţit că vor să ne ţină o predică, iar când s-a adunat toată lumea, au deschis focul spre mulţime”, a povestit Mallam Bunu, un supravieţuitor al atacului. „Am numărat 45 de cadavre imediat ce atacatorii au părăsit zona”, a mai spus Bunu.

Gruparea Boko Haram, afiliată reţelei teroriste islamiste Al-Qaida, a revendicat atacul, acesta fiind doar cel mai recent act de teroare comis de gruparea care a băgat spaima în nigerieni.

Nigeria s-a descoperit în ultima perioadă răvăşită de conflictul dintre creștini și musulmani. Deși există lideri religioși care promovează pacea între adepţii celor două religii, această ţară continuă să fie scena unor atrocităţi care, până mai ieri, le erau inimaginabile nigerienilor.

La mijlocul lunii aprilie, peste 200 de fete au fost răpite de gruparea extremistă. Motivul invocat atunci a fost că fetele nu au ce căuta în școlile cu o orientare occidentală și că ar trebui să se căsătorească. Asta în acord cu numele sectei Boko Haram, care tradus înseamnă: „Educaţia occidentală este păcătoasă”.

Pretenţii de extremist

În vara anului 2012, secta islamistă Boko Haram i-a cerut preşedintelui Nigeriei să renunţe la creştinism şi să se convertească, iar în caz contrar să demisioneze. Numai aşa, membrii Boko Haran vor înceta violenţele din ţară.

Atacurile grupării lasă, de fiecare dată, sute de morţi în urmă. Iar bilanţul a crescut și din pricina revoltelor creştinilor, care au început să îi atace la rândul lor pe musulmani, după ce au văzut că forţele statului nu reuşesc să împiedice atacurile, orchestrate cel mai des împotriva lor. De fapt, scopul declarat al existenţei Boko Haram este instituirea unui stat islamist, fapt pentru care membrii grupării consideră că „statul nigerian şi creştinii sunt duşmanii noştri”.

Cine este Boko Haram

Gruparea a fost formată în 2002 de Mohammed Yusuf, un tânăr cleric musulman, cu scopul de a transforma Nigeria într-o ţară pur musulmană. Yusuf a fost însă ucis în 2009 și, după moartea lui, atacurile grupării au devenit din ce în ce mai violente. Human Rights Watch estimează că, în ultimii 5 ani, Boko Haram a ucis peste 3.000 de oameni.

Luni, surse ale Consiliului European au anunţat că Uniunea Europeană a adăugat Boko Haram pe lista organizaţiilor teroriste. Prin urmare, orice persoană sau entitate care va acorda sprijin financiar sau material, în special sub formă de arme sau de noi recruţi, grupului Boko Haram va fi pasibilă de aceleaşi sancţiuni aplicate pentru sprijinirea Al-Qaida, relatează AFP. Europa se conformează astfel unei decizii luate în urmă cu două săptămâni de Naţiunile Unite.

Între timp, formatori de opinie islamişti se dezic ferm de ideologia şi acţiunile grupării. Imamul Shamsi Ali, un cunoscut lider musulman din New York, şi-a exprimat recent mânia faţă de faptul că terorişti politici precum Boko Haram invocă islamul pentru a-şi justifica „odioasele crime”.

Statistici precum cele ale Departamentului de stat american vin în sprijinul acestei rupturi. Peste 90% dintre victimele grupării Boko Haram sunt, de fapt, musulmani.

Un blestem de care Nigeria nu va scăpa singură

La iniţiativa Franţei, mai mulţi şefi de stat s-au mobilizat luna trecută pentru a alcătui în plan coordonat de luptă împotriva grupării teroriste. Alături de preşedintele francez François Hollande s-au mai aflat la această reuniune la vârf şefii de stat din Nigeria, Ciad, Camerun, Niger şi Benin, precum şi reprezentanţi ai Statelor Unite, ai Marii Britanii şi ai Uniunii Europene.

S-a discutat atunci despre necesitatea de a lucra în strânsă colaborare pentru culegerea de informaţii, supravegherea frontierelor, astfel încât bazele operaţionale ale grupului sǎ poatǎ fi localizate şi izolate.

Franţa a anunţat că nu va trimite militari în Nigeria. Ţara este deja angajată militar în mai multe state africane (vezi Republica Centrafricană).

Şi este posibil ca nu de armată să fie cea mai mare nevoie, ci, aşa cum au subliniat preşedinţii africani prezenţi la reuniune, de o luptă împotriva sărăciei şi a mizeriei care favorizează dezvoltarea unor grupări sectare precum Boko Haram.

Oricum ar fi, măsuri trebuie luate, iar asta urgent, pentru că altfel supravieţuirea va ajunge să fie considerată un miracol în Nigeria. Un miracol care cere implicarea naţiunilor.