China, tot mai dură faţă de religiile străine

190

Minoritatea musulmană uighur, din provincia Xinjiang, China, este supusă „detenţiilor arbitrare” și „îndoctrinării politice forţate”, acuză Human Rights Watch. Și Organizaţia Naţiunilor Unite a spus în luna august că sunt motive pentru a crede că mai bine de un milion de musulmani uighur sunt ţinuţi în tabere secrete în Xinjiang, unde sunt reeducaţi politic.

Beijingul nu a negat că aceste tabere există, dar a negat scopul lor, susţinând în schimb că este vorba despre centre vocaţionale și că fac parte din eforturile depuse de guvern pentru a impulsiona creșterea economică și mobilitatea socială în zonă, scrie Reuters. China pretinde că Xinjiang se confruntă cu o ameninţare majoră din partea militanţilor islamiști care încearcă să volatilizeze regiunea.

Bazat pe interviuri cu cinci foști deţinuţi, raportul ONU vorbește despre faptul că musulmanii din tabere nu au voie să se salute cu formule specifice în islam, că trebuie să înveţe mandarina și cântece de propagandă. Pedepsele pentru nerespectarea indicaţiilor diferă de la restricţionarea porţiilor de mâncare până la izolarea totală pentru 24 de ore.

Conform celor afirmate în cadrul unor interviuri cu 58 de musulmani din Xinjiang care între timp au reușit să plece din ţară, măsurile de securitate ar fi aproape identice și în tabere, cât și în afara lor. Aceștia au povestit că sistemele de monitorizare ale poliţiei sunt extrem de sofisticate, ele incluzând mai multe puncte de trecere unde poliţia folosește sisteme de recunoaștere facială, dar și atribuirea unui coduri QR fiecărei case, care, atunci când este scanat, le arată autorităţilor câţi locuitori aprobaţi trăiesc acolo. Persoanele care au rude în străinătate sunt urmărite în mod special și deţinute pentru luni la rând, fără niciun fel de proceduri formale.

De asemenea sunt monitorizate practicile religioase, autorităţile vrând să știe de câte ori pe zi se roagă musulmanii și unde, având în vedere că mai multe moschei au fost închise în ultima vreme. Tot recent, autorităţile de la Beijing au interzis funcţionarea celei mai mari biserici protestante neoficiale și au confiscat „materiale promoţionale ilegale”. Biserica a fost închisă după ce a refuzat solicitările autorităţilor de a instala camere video în clădire.

În China, toate formaţiunile religioase trebuie să se înregistreze în una din cele cinci Asociaţii Patriotice Religioase, care sunt supervizate de Administraţia de Stat pe Probleme Religioase, iar statul are ultimul cuvânt în numirea liderilor bisericilor recunoscute. Astăzi, singurele religii recunoscute de stat sunt budismul, daoismul, islamul, catolicismul și protestantismul. În mod formal, practicarea oricărei alte religii este strict interzisă, dar în realitate alte religii sunt tolerate, în special în cazul credinţelor tradiţionale chineze. Astfel, există comunităţi religioase care funcţionează ilegal, fiind chiar interzise de stat, sau funcţionează într-o zonă în care sunt tolerate fără recunoaștere oficială, nefiind înregistrate la vreuna din asociaţiile patriotice, cum este și cazul bisericii protestante Zion, recent închisă.

Constituţia Chinei garantează libertatea religioasă, dar fără să protejeze dreptul la practică, la asociere sau la închinare (pentru mai multe detalii, citiţi aici), iar de când președinţia a fost preluată de Xi Jinping, guvernul a restricţionat libertăţile formaţiunilor religioase. În luna iulie, mai mult de 30 de biserici protestante neoficiale au semnat o declaraţie comună în care au denunţat „ingerinţa continuă” a statului, care obstrucţionează activităţile obișnuite ale credincioșilor.

Pe de altă parte însă, s-a observat faptul că guvernul pare să sprijine practicile ancestrale chinezești de închinare, religiile de folclor, prin reconstruirea templelor, finanţarea centrelor budiste din ţară și din afara ţării și chiar prin stabilirea unor sărbători naţionale religioase. „Acum se ridică centre pentru studii religioase în universităţi, cu sprijin public, și există un discurs despre rolul pozitiv pe care religia îl poate juca în societatea chineză”, susţine Tom Banchoff, director al Centrului Berkeley pentru Religie, Pace și Afaceri Internaţionale. Dar nu neapărat religia în general, ci religia chineză.