Românii cheltuie mai mult de un sfert (27,8%) din veniturile lor pe mâncare, fiind statul cu cea mai mare pondere a cheltuielilor alimentare și nealcoolice din Uniunea Europeană. Statistica se interpretează într-o cheie pesimistă: procentul ridicat alocat hranei indică un standard de viaţă mai scăzut.
Statele europene au cheltuit în medie cam 12,2% din veniturile medii pe hrană și băuturi nealcoolice. În România, Lituania și Estonia însă proporţia achiziţiilor de hrană și băuturi nealcoolice a fost mai mare de 20 de procente. Acestea sunt rezultatele celui mai recent raport Eurostat. Potrivit sursei, România a avut un consum de 27,8%, Lituania, de 21,6%, iar Estonia, de 20,3%.
Potrivit reputatului statistician german Ernst Engel, cu cât veniturile cresc, cu atât proporţia cheltuită pe alimente tinde să scadă, chiar dacă, în termeni absoluţi, cheltuielile pe mâncare cresc. Această corelaţie a fost numită „legea lui Engel”.
În Uniunea Europeană, cea mai mare pondere în cheltuielile totale de consum ale gospodăriilor au avut-o cheltuielile pentru locuinţă, aprovizionare cu apă, electricitate, gaz şi alţi combustibili, care au crescut în majoritatea statelor membre.
Cele mai semnificative creșteri în perioada 2007-2017 au fost înregistrate în Finlanda (de la 24%, în 2007, la 28,8%, în 2017, sau o creştere de 4,8 puncte procentuale), în Portugalia (3,8 puncte procentuale), în Olanda (3,7 puncte procentuale), în Irlanda (3,5 puncte procentuale), în Bulgaria (3,4 puncte procentuale) şi în Spania (3 puncte procentuale).
În România, în primele 10 luni ale anului, comerţul cu amănuntul, care reprezintă cel mai fidel nivelul consumului, a crescut cu 5,4%, informează RFI. Pe tipuri de mărfuri, vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun au urcat cu 6,4%, cele de produse nealimentare au crescut cu 6%, iar vânzările de carburanţi au crescut cu aproximativ 3%. Analiștii prognozează o încetinire a consumului privat de la 10,1%, în 2017, la 6%, în 2018, la 5%, în 2019, și la 4,6%, în 2020
„Această încetinire are loc pe fondul normalizării venitului real disponibil al populaţiei, rebalansării politicii economice interne şi finalului ciclului investiţional“, a declarat Andrei Rădulescu, economistul-şef al Băncii Transilvania, într-un raport al băncii.
