Cine și de ce l-ar vrea pe dr. Ben Carson președinte

2293

Profesionalismul lui Ben Carson i-a construit o reputaţie internaţională. Creștinismul lui l-a transformat într-un model demn de urmat. Însă sunt aceste caracteristici suficiente pentru a-l face președinte?

Lui Ben Carson nu îi place ce se întâmplă acum în America. Și și-a făcut auzită nemulţumirea în nenumărate rânduri începând cu evenimentul Mic Dejun cu Rugăciune, în timpul căruia unii au apreciat că l-ar fi cam eclipsat pe președintele Obama. Cea mai recentă acuzaţie pe care faimosul neurochirurg o aduce sistemului este că acesta a devenit asemenea Germaniei naziste.

Invitat să explice la ce s-a referit atunci când, într-un comentariu anterior, a apreciat că Statele Unite se află „într-o epocă Gestapo”, Carson a detaliat (vezi video) comparând SUA cu cel de-al Treilea Reich. „Știu că nu avem voie să pronunţăm ‘Germania nazistă’, dar nu mă interesează corectitudinea politică”, a spus neurochirurgul, citat de Daily Caller. „Guvernul se folosește de toate instrumentele sale pentru a intimida populaţia. Trăim într-o societate în care oamenilor le este frică să spună ceea ce cred cu adevărat. (…) Dacă oamenii nu spun ceea ce gândesc, fiecare, dacă nu comunică, nu discută, nu vor ajunge niciodată la un consens. În schimb, se vor îndepărta unii de alţii tot mai mult. Și la asta asistăm noi aici. La o schismă oribilă, care ne va distruge naţiunea, dacă nu o vom repara.”

Replica lui nu diferă în esenţă de mesajul pe care l-a transmis în cadrul evenimentului Mic Dejun cu Rugăciune, și acela centrat pe libertatea de exprimare și refuzul de a mima consensul, însă comparaţia directă cu Germania nazistă a fost un cârlig bun pentru cei care nu aveau de ce să își agaţe criticile.

Taxat în cuvinte dure

Joshua DuBois, recent retras din funcţia de director al Biroului pentru Parteneriate Religioase și Relaţii Comunitare de la Casa Albă, cataloga declaraţia lui Carson drept „o tragedie profundă”, prin care neurochirurgul care a inspirat mulţi adolescenţi afro-americani „își distruge singur moștenirea”. „Este, desigur, (n.r. o dovadă de) ignoranţă pură, așa cum ar putea confirma orice persoană de culoare sau cu rădăcini evreiești”, scria în Daily Beast pastorul care îi trimitea zilnic meditaţii religioase președintelui Obama. „Problema este că, odată ajunse sub lumina reflectoarelor, ‘mâinile înzestrate‘ ale lui Carson au devenit neglijente, superficiale. Iar aceasta este o problemă uriașă pentru foștii admiratori ca mine.”

DuBois omite însă că Ben Carson s-a tot aflat în atenţia publică o perioadă însemnată de timp, ceea ce pune într-o lumină profund subiectivă editorialul fostului angajat de la Casa Albă. În plus, unii sunt atât de mulţumiţi de discursul lui Carson, încât au început să și-l imagineze președinte. Deși Carson s-a arătat reţinut de fiecare dată când a fost intervievat cu privire la intenţiile sale politice, unii s-au gândit că ar putea să îi grăbească decizia. Medicul chirurg, profesor emerit la Universitatea Medicală Johns Hopkins, a declarat cu fiecare ocazie că dacă Dumnezeu îi va da un semn vizibil că trebuie să candideze o va face, dar că altfel el nu plănuiește să pornească pe un astfel de drum.

Însă republicanii ar vrea să îi ofere ei semnul. Viziunea unui președinte precum Carson a catalizat strângerea a nu mai puţin de 3 milioane de dolari pentru o eventuală campanie. Sub mottoul „run, Ben, run” (un joc de cuvinte bazat pe construirea unui sens dublu, transformând îndemnul din „Forest Gump” într-o invitaţie politică), o organizaţie recent înfiinţată a fanilor lui Ben Carson a anunţat că a strâns circa 2,8 milioane de dolari ultimele 5 luni, pentru a-l sprijini pe Carson. Suma este dublul a ceea ce a reușit să strângă grupul de suport al secretarului de stat Hillary Clinton, înainte ca aceasta să își anunţe oficial candidatura la președinţie, notează Daily Caller.

Un nou Mitt Romney?

Carson însă menţine distanţa de aceste grupuri, conștient fiind și că popularitatea lui crescândă în rândul conservatorilor l-ar putea transforma într-o mică mină de aur pentru grupurile independente care cer bani susţinătorilor lui, fără ca el să își fi dat acordul pentru așa ceva. De fapt, lucrul acesta s-a și întâmplat atunci când unii antreprenori mai creativi au cumpărat bilete de participare la o conferinţă la care participa chirurgul, pentru a le oferi apoi drept premiu într-un concurs online. Washinton Times relata incidentul într-un material în care îl cita pe Carson dezicându-se ferm de orice legătură cu astfel de organizaţii.

În contextul popularităţii și al atenţiei mediatice crescânde de care beneficiază Ben Carson, voci ferme fac un apel la pragmatism. Sub titlul „mirajul Ben Carson”, The Economist analizează posibilitatea de progres a unei Americi sub Ben Carson. „Cei care gândesc mai profund știu că alegerile de la Casa Albă din 2016 vor fi mult mai grele (decât și le închipuie republicanii, n.r.). (…) Prea mulţi conservatori sunt orbiţi de dezaprobarea faţă de președinte pentru a simţi limitele propriei lor popularităţi”, scrie The Economist. „De aici și dorinţa lor pentru scurtături, așa cum sunt oamenii ca dr. Ben Carson. Însă scurtăturile rareori te duc acolo unde trebuie.”

Ce șanse există ca, în eventualitatea unei candidaturi, Ben Carson să nu repete eșecul mormonului Mitt Romney, care a mizat pe conservatorism și rădăcinile sale religioase pentru a câștiga voturile americanilor? Într-o Americă tot mai secularizată, în care liberalismul actualului președinte a ghidat naţiunea spre vederi morale nereligioase, un președinte creștin ar putea reconecta populaţia la valorile pe baza cărora pionierii americani au construit ţara. Mentalul colectiv trebuie însă, mai întâi, să își dorească un astfel de președinte. Iar lucrul acesta nu se vede limpede în sondaje. Cel puţin deocamdată.

Alina Kartman
Alina Kartman face parte din echipa permanentă de redactori ST. Are peste 9 ani de experiență în presa online din România și, atunci când nu scrie pentru ST, îmbină jurnalismul cu videografia și copywriting-ul la studioul KiteMedia.