Restricţiile asupra religiei cresc la nivel global

1226

Recent, Centrul de Cercetare Pew a publicat studiul anual realizat despre restricţiile religioase impuse pe glob, marcând al doilea an consecutiv în care se observă o creștere a restricţiilor impuse atât de guverne, cât și de actori privaţi în cele 198 de ţări incluse în studiu.

Studiul cu pricina are în vedere situaţia pe glob din anul 2016 și notează ca o concluzie generală că „organizaţiile și partidele naţionaliste au jucat un rol tot mai pregnant în hărţuirea minorităţilor religioase, în special în Europa”. Astfel, ne aducem aminte că nu doar scena politică a Americii a fost măturată de populism în 2016, ci și cea europeană, cu lideri politici precum Nigel Farage, în Marea Britanie, și Marine Le Pen, în Franţa, ţinând primele pagini ale ziarelor, în timp partidele populiste din Italia au reușit să îl forţeze pe premierul Matteo Renzi să demisioneze.

În multe ţări, restricţiile asupra religiei au rezultat din acţiuni ale guvernului sau ale grupurilor sociale cu poziţii naţionaliste, notează studiul. În cele mai multe cazuri, aceste forţe încercau de fapt să scape de imigranţi aparţinând minorităţilor etnice și religioase, unii lansând atacuri la adresa unui grup anume în numele apărării majorităţii, care s-ar fi aflat sub asediu. În Olanda, de exemplu, partidul extremistului Geert Wilders a candidat în 2016 cu o campanie politică care cerea „de-islamizarea” ţării, în timp ce în Cehia grupări antimusulmane au organizat 20 de manifestaţii împotriva refugiaţilor musulmani până la finalul anului.

Aceste tipuri de activităţi naţionaliste sunt reflectate în creșterea generală a Indicelui Restricţiilor Guvernamentale și a Indicelui Ostilităţilor Sociale. Per total, mai mult de un sfert din totalul ţărilor studiate (28%) au înregistrat nivele „mari” și „foarte mari” de restricţii guvernamentale, în creștere de la 25% în 2015. Aproape 1 din 10 ţări (11%) a avut actori guvernamentali care au folosit o retorică naţionalistă împotriva membrilor unui grup religios anume, în creștere faţă de 6% în anul precedent. Similar, în 16% din totalul ţărilor analizate au existat grupuri organizate care, la fel, au folosit o retorică naţionalistă împotriva membrilor unui grup religios anume, în creștere faţă de 14% în 2015.

Printre cele mai populate 25 de ţări din lume, China, Egiptul, Rusia, India, Indonezia și Turcia au fost fruntașe. China a înregistrat cel mai mare nivel la Indicele Restricţiilor Guvernamentale, în timp ce India a înregistrat cel mai mare nivel la Indicele Ostilităţilor Sociale. Cele două ţări au înregistrat cele mai mari valori pentru indicii respectivi nu doar în categoria celor mai populate ţări, ci și la nivel general, printre cele 198 de ţări studiate.

O multitudine de credincioși au fost afectaţi, printre care creștinii, musulmanii, evreii, hindușii, budiștii și alte religii africane tradiţionale, cele ale amerindienilor sau religiile chineze folclorice. Per total, musulmanii au fost grupul religios cel mai afectat în 2016, vizat de tot felul de declaraţii peiorative, dar și de politici ostile. În Danemarca, de exemplu, Partidul Popular Danez a susţinut implementarea unei politici în municipiul Randers pentru introducerea obligatorii în instituţiile publice, inclusiv în școli, a meselor „tradiţionale”, care includ printre altele și produse din carne de porc, menţionează studiul. Martin Henriksen, purtător de cuvânt al PPD, a explicat atunci că măsura este menită să menţină cultura daneză și că partidul „va lupta împotriva regulilor islamice și a argumentelor proaste care le-ar dicta copiilor danezi ce ar trebui să mănânce”.

În timp ce musulmanii au fost cei mai vizaţi în 2016 de către mediul politic, per total mai multe ţări hărţuiesc creștinii decât musulmanii. Numărul ţărilor în care s-a observat hărţuirea creștinilor a crescut de la 128 de ţări, în 2015, la 144 de ţări, în 2016, a musulmanilor a crescut de la 125 la 142, iar a evreilor a crescut de la 74 de ţări, în 2015, la 87 de ţări, în 2016. Practic, doar grupul neafiliaţilor religios (considerat grup religios în sociologie) este singurul pentru care nu s-a înregistrat nicio schimbare faţă de 2015. Și în 2015, dar și în 2014, neafiliaţii au fost hărţuiţi în 14 ţări dintre cele 198 studiate.