În luna februarie, situaţia din Siria a escaladat pe cel puţin trei planuri, precum și situaţia din Israel, în timp ce Uniunea Europeană a încercat să sancţioneze presupuse derapaje democratice în Polonia, Ungaria și România, dar și să își amelioreze relaţiile cu Turcia.

Ofensiva turcă în zona siriană Afrin a amplificat și mai mult caracterul internaţional al acestui război civil. Militanţii kurzi sirieni vizaţi de atacul Turciei i-au cerut Germaniei, la 2 februarie, să înceteze să îi livreze Turciei tancuri, după ce, cu o zi înainte, Turcia anunţase că a ucis 790 de kurzi. Deși slăbite în intensitate pe parcursul lunii, atacurile turce au fost însoţite de ameninţarea, la 19 februarie, că, dacă regimul sirian intervine în ajutorul rebelilor kurzi, Turcia va riposta. La 22 februarie, rebelii au lansat exact acest apel Damascului, existând informaţii că Rusia ar fi mediat amânarea unei decizii a liderului sirian de a trimite contra trupelor turcești armata siriană. Aceasta, în schimb, a lansat o ofensivă puternică în Ghouta orientală, începând cu 3 februarie, împotriva rebelilor, ofensivă care a culminat la 22 februarie cu cel puţin 400 de victime dintre civili și 13 spitale bombardate, generând aspre critici internaţionale. Începând cu 6 februarie, ONU a negociat o încetare a focului în tot teritoriul sirian și, după mai multe eșecuri, la 24 februarie rezoluţia ONU a fost adoptată în unanimitate, urmând ca Angela Merkel și Emanuel Macron să discute cu Vladimir Putin despre aplicarea acestei încetări a focului. Alături de Iran, Rusia este aliatul regimului sirian, unele negocieri internaţionale cu acesta purtându-se prin intermediul lui Putin.

În zona Înălţimilor Golan, la 8 februarie, tiruri de proiectile siriene au vizat o dronă israeliană, generând reacţii imediate. La 10 februarie, Israelul a bombardat în Siria ţinte sprijinite de forţe iraniene, avionul responsabil cu această misiune fiind apoi doborât de apărarea antiaeriană siriană. A urmat o nouă replică israeliană. Zona este cunoscută pentru implicarea soldaţilor ruși, alături de Siria și Iran, Kremlinul reacţionând vehement la pericolul existent în dreptul soldaţilor săi. Pe de altă parte este cunoscut faptul că Israelul are ca aliat Statele Unite, care în paralel, au lansat la începutul lunii acuzaţia că regimul de la Damasc a folosit împotriva propriei populaţii arme chimice, cu gaz sarin și clor, fapte negate vehement de reprezentanţii guvernului sirian.

Conflict și sprijin umanitar, în Orient și în lume

Ca răspuns la tiruri de rachetă din Fâșia Gaza, Israelul a bombardat, în noaptea de 2 februarie, o poziţie islamistă din enclava palestiniană, avertizând că se va apăra în continuare. La 2 zile distanţă, guvernul israelian a autorizat încă o colonie în Cisiordania, urmând trendul ultimelor luni de stabilire de noi colonii, oficiale și neoficiale, în teritoriul palestinian. La 19 februarie a avut loc un alt atac israelian asupra poziţiilor Hamas din Gaza, urmat de noi ameninţări cu represalii, dacă atacurile din partea palestiniană nu încetează. Pe tot parcursul lunii au existat conflicte terestre locale între soldaţi palestinieni și israelieni.

Yemenul este măcinat, din 2004, de un război civil între șiiţi și sunniţi, cu sprijin internaţional pentru ambele tabere. Catastrofa umanitară yemenită a fost în centul atenţiei luna aceasta, astfel că, la 14 februarie, Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită au donat în conturile ONU 1 miliard de dolari cu destinaţia Yemen. În aceeași zi, Turcia a promis un ajutor de 5 miliarde de dolari pentru refacerea Irakului, devastat de conflicte încă din anul 1980 și sărăcit în urma embargoului cauzat de invadarea Kuweitului (1990). Necesarul total pentru refacerea ţării este de 88 de miliarde de dolari. Pe aceeași linie umanitară se înscrie iniţiativa, din 20 februarie, a tuturor ţărilor membre ONU, cu excepţia Statelor Unite, de a demara un program mondial de prevenire și soluţionare a migraţiei. Africa se află în pericolul de a cunoaște o a doua catastrofă umanitară printre refugiaţi, după cea din Rwanda (1994), din cauza războiului civil din Sudanul de Sud, început în 2011. Cei 2,5 milioane de refugiaţi sud-sudanezi riscă să devină 3 milioane, până la finele anului.

Pași înainte și înapoi, în Uniunea Europeană

La începutul lunii, președintele turc și-a exprimat refuzul faţă orice fel de parteneriat cu Uniunea Europeană, declarând acceptabilă doar integrarea deplină în Europa. Germania a condiţionat pașii în acest sens de eliberarea din închisoare a unui jurnalist turco-german și de îmbunătăţirea statului de drept în Turcia – fapt cerut și de Parlamentul European. Eliberarea jurnalistului a avut loc la 16 februarie, urmând primele declaraţii turce referitoare la îmbunătăţirea relaţiilor. Același scop și final optimist l-au avut și convorbirile dintre secretarul de stat american și președintele turc, din aceeași zi, urmând să se realizeze mecanisme de încălzire a relaţiilor americano-turce.

Intern, Uniunea Europeană a sancţionat, din nou, derapajele Poloniei, care, la 7 februarie, a adoptat o lege prin care interzice sugerarea că poporul polonez a contribuit la Holocaust. În aceeași zi, Parlamentul European a luat în discuţie modificarea legilor justiţiei din România, considerându-le un pas înapoi în ceea ce privește libertatea justiţiei. Și Ungaria a făcut obiectul criticilor internaţionale, reprezentanţi ONU susţinând, la 16 februarie, că legile antimigraţie adoptate de Budapesta sunt un afront adus drepturilor omului.