Liderii religioși și politicienii discută viitorul UE

175

Mai mulţi lideri religioși s-au reunit din nou la Bruxelles, pentru a zecea oară, ca să discute despre viitorul Uniunii Europene. Tema în sine pare să aibă mai mult o conotaţie politică. Este însă și de interes religios?

„Viitorul Uniunii Europene” a fost tema celei de-a zecea reuniuni la nivel înalt a liderilor religioși care a avut loc la sediul Comisiei Europene din Bruxelles, conform Agerpres.Evenimentul a reunit reprezentanţi ai comunităţilor creștină, evreiască, musulmană, hindusă, sikh și mormonă (aici lista tuturor participanţilor).

Reuniunea a fost găzduită de președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, și coprezidată de președintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, și de vicepreședintele Parlamentului European, Laszlo Surjan, care îl va reprezenta pe președintele Martin Schulz.

Pe site-ul Comisiei Europene au apărut informaţii ulterioare derulării întâlnirii. Între temele discuţiilor au fost menţionate evoluţiile sociale actuale din Uniunea Europeană, poziţia Europei în lume și rolul religiilor în acest context.

Declaraţiile oficiale

Președintele Barosso a declarat că „în Europa, dialogul privind viitorul Europei are loc la toate nivelurile. Integrarea și legitimitatea trebuie să avanseze în paralel. Mai multă democraţie este corolarul unei integrări instituţionale mai puternice necesare pentru a permite Uniunii Europene să se ridice la provocările globale actuale”.

Potrivit acestuia, bisericile și comunităţile religioase au o contribuţie importantă la asigurarea respectării și promovării demnităţii fiinţei umane. În acest sens, există o nevoie urgentă de a consolida legăturile dintre cetăţenii UE și procesul democratic al Uniunii. „Sunt convins că implicarea activă a bisericile și comunităţilor religioase poate contribui decisiv la reflecţiile în curs privind viitorul Europei”, a menţionat acesta.

La rândul său, președintele Van Rompuy a apreciat că „valorile de pace, prosperitate și putere economică și politică au modelat parcursul Uniunii. În opinia sa, ele au stat la baza „casei noastre comune”. O casă despre care nu a eziatat să recunoască că a trecut în ultimii ani prin furtuni grele. Dacă a reziatat, atunci aceasta a fost posibil „datorită valorilor sale și sufletului casei”. În viziunea lui Van Rompuy, sufletul constă în idealul Uniunii Europene, și anume dezvoltarea personală și dezvoltarea relaţiei cu celălalt.

Întruniri formale cu efecte minore

La prima vedere, se pare că liderii europarlamentari sunt foarte preocupaţi de viitorul religios al Uniunii Europene. Însă aceeași atenţie o acordă nu doar comunităţilor religioase, ci și organizaţiilor cu un caracter filosofic și nonconfesional european, în conformitate cu Tratatul de la Lisabona. Astfel, există o reuniune anuală la nivel înalt cu liderii religioși și una cu reprezentanţii diferitelor curente filosofice și nonconfesionale, precum cea masonică.

În general, temele abordate nu sunt neapărat din domeniul strict al religiei. Dacă tema de anul acesta este și de interes politic, în reuniunea din anul 2009 a fost o dezbatere având ca subiect probleme de ordin economic, generate de proaspăta criză economică şi financiară. Cu acea ocazie, participanţii au subliniat, în special, faptul că impasul economic are şi rădăcini moral-spirituale. A fost semnalată criza de încredere cu care se confruntă sistemele economice, ca rezultat al unei ierarhii greşite a valorilor, dublată de o lipsă de responsabilitate.

Chiar dacă au fost căutate soluţii pentru responsabilizarea tuturor celor implicaţi în construcţia europeană, realitatea prezentă demonstrează că aceste gen de discuţii au prea puţine rezultate concrete. Europa constinuă să se adâncească în primul rând într-o criză de încredere, iar mult invocata participare religioasă la construcţia europeană nu par să aibă efectele scontate.

O dovedește rezultatul alegerilor europarlamentare din acest an, dar și tema întâlnirii de anul trecut care a avut ca subiect modalităţile prin care Europa poate fi adusă mai aproape de cetăţeni. Anul 2013 a fost anul european al cetăţenilor, iar Barroso i-a invitat atunci pe liderii comunităţilor religioase să contribuie în mod activ la depăşirea a ceea ce el a numit „o adevărată criză de încredere şi a valorilor şi la continuarea procesului de integrare europeană”.

Toate apelurile au rămas pur formale, în condiţiile în care există o dicrepanţă între viziunea religioasă și cea politică cu privire la viitorul Uniunii Europene. Secularizarea și euroscepticismul par să fie două feţe ale unei monede care se afundă în obscuritate.

Background-ul religios care poate schimba Europa

Implicaţiile orientării religioase ale Comisiei Europene pot fi ignorate. Conform site-ului calea europeană.ro, viitorul președinte al Comisiei Europene va fi de apartenenţă catolică. Aceasta înseamnă că una dintre cele mai importante instituţii la nivelul Uniunii Europene, va fi prezidată de o persoană al cărui background va fi profund catolic. Unul dintre candidaţi, Martin Schulz, se declară ateu, deși este și el catolic.

Cu ce ar schimba aceasta datele unei Europe răvășite? Nu este lipsită de semnificaţie orientarea religioasă a viitorului președinte al comisiei Europene. În opinia jurnaliștilor, plierea unui adept al catolicismului, fie el practicant convins sau simplu credincios, pe multitudinea de religii existente actualmente la nivelul Europei poate constitui o veritabilă provocare într-un climat atât de schimbător, cum este cel al Uniunii Europene.

religia poate influenţa parcursul economic sau politic al unei ţări e un fapt cunoscut. Valorile religioase care au modelat dezvoltarea economică și socială este susţinută nu doar de realităţile de ordin financiar cu care se confruntă anumite ţări, ci și de analize ale specialiștilor preocupaţi de acest fenomen.

În această privinţă, orice discuţie despre viitorul Europei desfășurată cu participarea unor factori de decizie din arealul religios nu constituie o surpriză. Este natural să se întâmple aceasta. Religia nu poate fi izolată de interesele cotidiene ale cetăţenilor. Problema este în ce măsură aceste discuţii pot ieși din cadrul lor formal și să conducă la adoptarea unor decizii concrete care să imprime Europei o altă turnură. Una care să readucă în prim- plan valorile religioase, fără ignorarea celorlalte aspecte esenţiale existenţei umane.