Cum afectează aerul poluat sănătatea creierului

114

Plămânii noștri și gradul nostru de inteligenţă sunt ambele afectate de aerul tot mai poluat pe care suntem nevoiţi să îl respirăm. Iar studiile care demonstrează acest lucru arată și că daunele provocate nu se opresc aici, redesenând harta sănătăţii noastre în culori foarte sumbre.

Cei aproximativ 10.000 de litri de aer care trec zilnic prin plămânii noștri sunt înţesaţi de substanţe din ce în ce mai nocive, degajate de mașinile pe care le conducem, de încălzirea și răcirea locuinţelor noastre și de fabricile tot mai numeroase din centrele industriale.

Un studiu din 2012 a arătat că aerul viciat are un impact negativ accentuat asupra copiilor, ai căror plămâni se dezvoltă foarte mult în intervalul 10-18 ani. Urmărind 2.000 de copii din 12 comunităţi din California, pe o perioadă de 10 ani, studiul a concluzionat că un mediu poluat crește de 5 ori riscul copiilor de a avea o capacitate pulmonară scăzută – ceea ce înseamnă că persoana respectivă are numai 80% din capacitatea pulmonară normală pentru vârsta respectivă.

Creierul copiilor este de asemenea afectat de poluare, capacitatea cognitivă fiind influenţată de calitatea aerului respirat. Un studiu efectuat între 2002 și 2008 în școli californiene și un altul realizat în 2017 în școli din New York au arătat că o reducere a nivelului de poluare în școlile cu venituri mici afectează scorurile academice ale elevilor.

Acest declin cognitiv se accentuează pe parcursul vieţii, arată un studiu publicat în august 2018, care a constatat că expunerea pe termen lung la particule de dioxid de sulf și dioxid de azot determină performanţe cognitive mai slabe ale subiecţilor, pe măsură ce îmbătrânesc. Cercetătorii au stabilit că persoanele cu un nivel redus de educaţie au fost afectate mai mult, obţinând rezultate slabe la testele de limbă și de matematică. „Presupunem că poluarea aerului provoacă daune mai mari asupra materiei albe din creier, care este asociată abilităţilor lingvistice“, spune Xin Zhang, cercetător la școala de statistică a Universităţii Normale din Beijing. De asemeni, studiul a semnalat rate mai mari de demenţă în zonele foarte poluate și a observat o diminuare a lor atunci când calitatea aerului s-a ameliorat.

Particulele toxice din aer care ajung în corp ar putea provoca o serie de inflamaţii care ar putea fi responsabile de îmbătrânirea accelerată a creierului, susţine toxicologul Dan Costa, de la Universitatea din Carolina de Nord. Dar aerul viciat atacă mai mult decât creierul sau plămânii. „Este surprinzător cât de multe organe par a fi afectate“, spune Jonathan Samet, decanul Școlii de Sănătate Publică din Colorado, referindu-se la impactul pe care îl are aerul poluat inclusiv asupra inimii sau a sistemului de reproducere.

Slalom printre ravagiile poluării

Poluarea afectează grav copiii chiar înainte de a se naște, este concluzia unui studiu al Universităţii Statului Ohio. Atunci când femeile gravide respiră un aer toxic, particule din acesta pot ajunge în placentă, determinând o creștere a mortalităţii natale și prenatale, naștere prematură, o greutate mică la naștere, întârzieri de creștere și probleme cardiovasculare.

Poluarea produsă de incendii ucide 15.000 de persoane anual în SUA, prin boli cardiace și pulmonare. Ca urmare a creșterii numărului de incendii, creștere asociată schimbărilor climatice, numărul victimelor ar putea crește cu 40.000 în fiecare an până la sfârșitul secolului, potrivit unui studiu publicat în 2018. „Un incendiu de anvergură nu influenţează doar comunităţile locale, ci și oamenii care se află la sute de mile distanţă“, afirmă Richard Peltier, profesor de știinţe ale sănătăţii mediului la Universitatea din Massachusetts.

Calitatea slabă a aerului predispune la osteoporoză și fracturi osoase, bărbaţii din zonele poluate înregistrând un nivel mai scăzut al hormonului paratiroidian și o densitate minerală mai slabă a oaselor, arată un studiu coordonat de Didier Prada, de la Universitatea Harvard.

Expunerea la poluarea cu ozon crește riscul de deces prematur, provoacă tuse, atacuri de astm și risc crescut de infecţii respiratorii, dar crește și riscul unui atac de cord, inclusiv la persoanele care nu au o boală cardiacă preexistentă expunerii. Pentru fiecare grad Celsius cu care crește temperatura, poluarea cu ozon poate ucide încă 22.000 de persoane, potrivit unui studiu realizat în 2008.

În medie, oamenii pierd aproximativ un an de viaţă din cauza poluării aerului, afirmă un studiu publicat în august 2018 de Universitatea Austin din Texas. Numai că această medie este mai mare în unele zone – în China și în India, aerul viciat e asociat cu o scădere de 3, respectiv, 4 ani a speranţei de viaţă.

Cei mai periculoși poluanţi atmosferici sunt particulele generate în incendii, precum și cele rezultate din arderea combustibililor fosili, afirmă Dan Costa, care a lucrat la Agenţia de Protecţie a Mediului din SUA, menţionând că e dificil de decantat impactul fiecărui poluant, pentru că aceștia acţionează în grup în zonele cu o calitate redusă a aerului.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, peste 80% din persoanele care locuiesc în zone urbane în care poluarea este monitorizată respiră un aer în care nivelul de poluanţi depășește limitele admise. Aproximativ 98% dintre orașele ţărilor cu venituri mici și mijlocii și 56% din orașele ţărilor dezvoltate nu respectă reglementările OMS privind calitatea aerului.