În ciuda importanţei informaţiilor pe care le transmiţi, cuvintele tale pot trece uneori pur și simplu pe lângă ceilalţi, fără a avea vreun impact, ori fără a fi auzite măcar. În astfel de momente, nu ridicarea tonului este soluţia, ci aplicarea unor strategii inteligente de comunicare eficientă.

Pentru a fi ascultat, trebuie să înveţi să asculţi mai întâi. Curiozitatea faţă de ceea ce îi pasionează pe ceilalţi, atenţia de a-i asculta și de a cere mai multe detalii sunt semnale puternice care indică respect și interes. „Majoritatea oamenilor automat vor să audă ce are de spus cineva care pare interesat de ceea ce au ei de spus”, explică Erika Andresen, autoarea cărţii Leading so People Will Follow, într-un articol pentru Forbes.

Mai departe, descoperirea intereselor interlocutorului te conduc într-un punct bun de pornire a unei discuţii, în special în momentele în care observi că discursul tău nu este ascultat. La urma urmei, „chiar dacă ești cel mai competitiv vorbitor din lume, ceilalţi nu te vor asculta dacă nu sunt interesaţi de subiect”, punctează Andersen. Așa cum observa scriitorul Dale Carnegie, „îţi poţi face mai mulţi prieteni în două luni dacă devii foarte interesat de alţii, decât îţi poţi face în doi ani, încercând să îi faci pe ceilalţi interesaţi de tine”.

De altfel, în scopul captării atenţiei, felul în care îţi prezinţi discursul este cel puţin la fel de important precum informaţia în sine. Un aspect esenţial în acest sens este paralimbajul, care include intonaţia, timbrul, accentul, ritmul, tonul, înălţimea vocii sau pauzele din vorbire. Potrivit unui studiu efectuat de psihologul și sociologul Albert Mehrabian, doar 7% din mesajul transmis este perceput prin intermediul discursului verbal, în vreme ce paralimbajul contribuie la decodificarea a 38% din mesaj.

În acest sens, experţii în comunicare nonverbală recomandă utilizarea unei voci caracterizate de un ton și o intensitate potrivite și un debit verbal ușor mărit, fără a exagera însă, pentru a evita riscul ca celălalt să nu înţeleagă cuvintele. Cei care folosesc o astfel de abordare își creează imaginea unei persoane cu caracter dominator, încrezătoare în forţele proprii.

Nu în ultimul rând, evitarea folosirii unui ton monoton este un alt secret de aplicat pentru a-i face pe ceilalţi să asculte ce ai de zis. Așa cum puncta Patsy Rodenburg, directoare de teatru și profesoară de dicţie, pentru Psychologies, „cel mai important lucru este folosirea unei varietăţi de tonuri, pentru că oamenii se deconectează dacă nu există diferenţe ale sunetului. Poţi deţine cele mai interesante informaţii, dar dacă sună ca și cum ai recita ceva, nu vei fi ascultat”.