Păcatele lumii civilizate

2022

Cuvinte precum „eroare” sau „greșeală” sunt preferabile astăzi cuvântului „păcat”. Schimbările din vocabularul uzual vin în urma faptului că și atitudinea societăţii faţă de anumite practici cândva calificate ca inacceptabile s-a schimbat.

„Toată lumea face aşa” a devenit o expresie favorită pe seama căreia se pot justifica fapte și atitudini a căror moralitate este îndoielnică, dar care sunt tolerate de o societate care cu dificultate mai păstrează echilibrul dintre bine și rău. Păcatul a devenit mai mult o etichetă care descrie o neîmplinire decât calificarea unei greșeli comise cu sau fără intenţie. „Păcat că nu a funcţionat”, se aude adesea în conversaţiile de zi cu zi.

Saltul printre păcate

Martin Saunders, editor al platformei Youthscape, identifică o varietate de păcate care nu mai sunt astăzi incluse în categoria greșelilor comportamentale, ba chiar, pentru unii, existenţa umană este greu de imaginat în lipsa acestora.

Jocul de noroc este unul dintre primele astfel de lucruri. Extinsă la scară generală, practica în sine constituie o formă de câștig necinstit, fiindcă nu implică efort și muncă. Este modalitatea unui câștig facil, fapt pe care Biblia îl condamnă.

La fel de gravă este acomodarea cu înjurăturile. Limbajul injurios a ajuns atât de utilizat în filme și în locurile publice, încât este considerat parte normală a existenţei cotidiene. Aici pot intra și glumele nepotrivite, iar idolatria și lăcomia au devenit deja o constantă a societăţii moderne, una axată pe consum și prea puţin pe descoperirea valorilor autentice ale vieţii.

În opinia lui Saunders, se simte o atitudine relaxată și în privinţa consumului de alcool. Unul dintre argumentele invocate de către creștini este faptul că Iisus ar fi consumat vin, pe care l-a oferit cu mână largă celor care se aflau la o nuntă. Acest gen de construcţie argumentativă își arată lipsurile prin efectele pe care le presupune fenomenul. Consumul de alcool a crescut, iar creștinii fac diferenţa cu greu între o viaţă temperată și una hedonistă, mânată de gusturi și distracţii de moment. Și consumul de cafea este inclus de Saundres pe lista păcatelor acceptate astăzi. Dincolo de argumentele pro sau contra consumului de cafea şi alcool, ambele gravitează în zona viciilor. Cu alte cuvinte, amândouă creează dependenţă și afectează sănătatea mintală.

Editorul britanic spune că mulţi justifică aceste schimbări ca reprezentând pași în direcţia unui progres al unei biserici blocate în trecutul ei puritan. Este de înţeles acest tip de justificare în condiţiile în care, spune Saunders, într-o cultură de consum, libertatea personală a devenit un idol. Aceasta face ca păcatul să fie tot mai puţin luat în serios.

Păcatul convertit

În cartea Păcate respectabile, autorul Jerry Bridges menţionează că atitudini precum critica, egoismul, mândria au ajuns să fie apreciate de către societate, constituind aspecte vitale pentru supravieţuire sau pentru realizare profesională. În opinia sa, secretul acestei mutaţii stă în principal în verbul „a se alinia”. Adică tendinţa adaptării la normele sociale de astăzi poate explica ieșirea din perimetrul definiţiilor biblice cu privire la păcat sau comportament (in)adecvat.

De altfel, nu doar păcatul a fost redefinit. Și alte aspecte ale vieţii social-morale, conexe ideii de păcat, au fost redefinite și decupate din vocabularul uzual. Astfel, avortul s-a transformat în planificare familială. Furtul este fraudă. Relaţiile premaritale sunt experienţă de viaţă, iar cele extraconjugale sunt doar simple aventuri. Eutanasia are o conotaţie mai blândă pentru a desemna intervenţia din milă cu scopul încetării vieţii.

Konrad Lorenz identifica chiar 8 păcate ale lumii civilizate, care, chiar dacă sunt negate sau minimalizate, continuă să jefuiască fiinţa umană de scopul existenţei ei. Astfel, savantul austriac nominaliza printre păcatele moderne întrecerea cu sine însuși, moartea simţurilor sau înstrăinarea survenită ca urmare a marilor aglomeraţii urbane. Toate acestea au devenit parte a societăţii și s-au strecurat pe neobservate în viaţă.

Un creștinism repoziţionat

Atitudinea de regândire a raportului dintre societate și noţiunea de păcat l-a determinat pe fostul suveran pontif, Benedict al XVI-lea, să considere că lumea modernă „a pierdut noţiunea de păcat”.

Situaţia este cu atât mai gravă cu cât ideea de păcat a fost redefinită și în bisericile creștine. Sociologul Marsha Witten a analizat mai multe predici ţinute în bisericile americane și a constatat că acest concept a fost „cosmetizat pentru a se adapta sensibilităţii seculare”. Witten a observat că, „deși anumite imagini tradiţionale ale păcatului sunt păstrate în acest discurs, limbajul adesea le amortizează impactul asupra ascultătorilor”. În consecinţă, nu mai sunt surprinzătoare statisticile care confirmă că jumătate dintre tinerii creștini americani cred că nu e păcat să fumeze marijuana.

În cartea Ce s-a întâmplat cu păcatul?, psihiatrul Karl Menninger scrie că termenul„păcat” „odinioară era un cuvânt puternic, un cuvânt ameninţător și grav. (…) Dar cuvântul a plecat. Aproape că a dispărut – cuvântul, odată cu noţiunea. De ce? Nu mai păcătuiește nimeni?” Aceasta nu este o simplă întrebare retorică. Dacă fiecare ar încerca să găsească un răspuns valabil, atunci ar exista șanse să înţelegem cât de facilă este convertirea păcatului. Alternative mai comode și pline de conţinut la păcat s-au găsit cu lejeritate, dar este această procedură utilă și pe termen lung?