Pe modelul discursului anual ţinut de președintele Statelor Unite – „Starea naţiunii” – Institutul american de cercetare sociologică „George Barna” a publicat rezultatele studiului „Starea Bibliei”, o sondare a obiceiurilor care dezvăluie raportarea americanilor la Sfânta Scriptură.

Marea majoritate a americanilor consideră că Biblia este o sursă de speranţă și o forţă în slujba binelui. Aceasta este principala concluzie a studiului, comandat de Societatea Biblică Americană.

Cercetătorii de la Barna au pornit în evaluare conceptualizând trei tipuri de raportare la Biblie. Primul este angajamentul și reprezintă o paletă destul de variată de atitudini. Potrivit definiţiei convenite, o persoană „angajată faţă de Biblie” (20% dintre respondenţi) consideră Scriptura „a) efectiv cuvântul lui Dumnezeu; b) cuvântul inspirat al lui Dumnezeu, fără erori, sau c) cuvântul inspirat al lui Dumnezeu care cuprinde câteva erori”. Cel „angajat faţă de Biblie” citește sau ascultă Biblia de cel puţin patru ori pe săptămână.

A doua categorie e formată din persoanele „deschise faţă de Biblie” (38% dintre respondenţi), care consideră Scriptura drept „a) efectiv cuvântul lui Dumnezeu; b) cuvântul inspirat al lui Dumnezeu, fără erori”, și care citesc sau ascultă Biblia de mai puţin de patru ori pe săptămână.

Pentru ca un respondent să fie clasat în categoria „neutru faţă de Biblie”, el trebuie să o considere „cuvântul inspirat al lui Dumnezeu, care însă conţine câteva erori faptice sau istorice, sau că nu este cuvântul inspirat, dar dezvăluie modul în care scriitorii biblici au înţeles căile și principiile lui Dumnezeu”. „Neutrii” (23% dintre respondenţi) citesc sau folosesc Biblia maximum o dată pe lună.

În categoria „scepticilor” (19%) intră cei care consideră Biblia „doar o altă carte de învăţături scrisă de oameni”. O subcategorie a scepticilor sunt respondenţii „ostili” (13%), care consideră că Biblia „a fost scrisă de oameni și creată cu scopul de a controla și manipula masele”.

Ce au de spus cifrele

Nivelul de angajament faţă de Biblie pare să se fi stabilizat în ultimii ani, după o cădere abruptă și de scurtă durată în anul 2012. În același interval se observă o creștere constantă a procentului de sceptici, în timp ce segmentul de neutri a rămas oarecum constant din 2011 încoace. Pătura de americani care apreciază Biblia (deschiși faţă de Biblie) s-a menţinut către 40% și reprezintă cel mai numeros segment al populaţiei americane care interacţionează în vreun fel cu Biblia.

Studiul Barna a descoperit și că americanii tind să citească mai mult din Biblie pe măsură ce înaintează în vârstă, fiindcă, potrivit rezultatelor, nivelul de angajament faţă de Scriptură se corelează cu vârsta. Cei mai sceptici sunt cei mai tineri, cei mai angajaţi sunt părinţii lor.

Femeile sunt cei mai fideli dintre cititorii Bibliei. Acestea sunt, în general, mai angajate faţă de Biblie decât bărbaţii. În schimb, printre neutri și sceptici, bărbaţii sunt mai numeroși.

Americanii care citesc Biblia preferă să interacţioneze cu textul acesteia în format tipărit. Circa 91% dintre cititori spun că Biblia-carte este formatul lor de suflet. Însă 92% dintre respondenţi au spus că au folosit și alt format pe parcursul ultimului an. Peste jumătate dintre cititorii Bibliei caută conţinut biblic pe internet (55%) sau pe smartphone (53%) și alte 43 de procente folosesc o aplicaţie cu textul Bibliei instalată pe telefon. Din 2011 încoace, fiecare format de Biblie a cunoscut o creștere a utilizării.

Marea majoritate a americanilor (87%) deţin o Biblie în casă. Procentul a rămas relativ stabil de 6 ani. Chiar și majoritatea celor ostili sau sceptici faţă de Biblie au o Biblie acasă. 67% dintre ei au spus acest lucru. Totuși se întâmplă mai des (93%) ca un cititor angajat să aibă o Biblie acasă decât ca unul deschis faţă de Biblie (86%) să poată spune același lucru. Este în mod semnificativ mai probabil ca afroamericanii (95%) să deţină o Biblie, în comparaţie cu albii (87%) sau cu hispanicii (88%).

Cei mai mulţi sceptici sunt ostili faţă de Biblie. Mai mult de trei sferturi dintre ei cred că aceasta a fost scrisă pentru a controla sau manipula alţi oameni.

Angajamentul faţă de Biblie este o parte importantă a vieţii spirituale, consideră 56% dintre respondenţi. Deși procentul acestora este mai mic decât cel înregistrat anul trecut (67%), el este aproape de nivelurile înregistrate în 2014 (53%) și 2015 (58%). Nu mai puţin de 39% dintre respondenţi mărturisesc că au căutat răspunsuri în Biblie atunci când au avut o experienţă de viaţă mai dificilă. Circa 30% dintre respondenţi au spus că au citit Biblia după ce au văzut că lectura aceasta a schimbat viaţa unui apropiat. Alţii (20%) au spus că s-au apucat de citit fiindcă un prieten i-a rugat să facă acest lucru.

Jumătate dintre americani sunt „utilizatori ai Bibliei”, adică interacţionează cu textul acesteia citindu-l, ascultându-l sau rugându-se după ce îl citesc, pe cont propriu, de cel puţin trei sau patru ori pe an (50%). Această proporţie a rămas stabilă în ultimii 6 ani. În același timp însă, aproape o treime (32%) dintre americani spun că nu citesc, nu ascultă și nu se roagă niciodată folosind textul biblic, procentul lor crescând cu 5 unităţi faţă de anul 2016.

Peste jumătate dintre adulţii intervievaţi (58%) spun că și-ar dori să citească mai des din Biblie. Procentul lor a scăzut ușor în 2017 faţă de 2016 (61%). Chiar și scepticii (22%) și respondenţii de altă religie decât cea creștină (21%) spun că ar vrea să citească sau să li se citească din Biblie mai des. Dorinţa aceasta este cel mai puternic prezentă în rândul celor deschiși faţă de Biblie. Însă, în ciuda acestor procente ridicate, peste două treimi dintre americani (67%) spun că anul acesta au citit tot atât de mult din Biblie cât au citit și anul trecut.

Cât de des este citită Biblia

Un alt sondaj recent, alcătuit de data aceasta de LifeWay Research și adus în atenţia publicului de Christianity Today, a observat că majoritatea americanilor vorbesc în termeni pozitivi despre Biblie, considerând-o o sursă consistentă de învăţătură morală (52%), un ajutor în viaţă (37%), o relatare reală (36%), capabilă să transforme viaţa oamenilor (35%).

Sondajul LifeWay a urmărit în paralel să vadă și cât de mult au citit americanii din Biblie. O minoritate (11%) au citit Biblia cap-coadă. Și mai puţini (9%) au citit-o cap-coadă de mai multe ori. Cea mai mare parte (30%) au citit doar anumite pasaje sau istorii. Mai puţin de un sfert (15%) spun că au citit cel puţin jumătate din textul Scripturii. Circa 12% dintre americani spun că au citit aproape toată Biblia, în timp ce 13% spun că au citit doar câteva propoziţii din ea.

Procentul americanilor care nu au citit absolut nimic din Scriptură se oprește la 10%. Dacă raportăm aceste cifre la ultimul raport al US Global Rank, potrivit căruia populaţia Statelor Unite se ridică la 326 de milioane de locuitori, înseamnă că peste 32 de milioane de americani nu au deschis niciodată o Biblie.

Românii și Biblia

Mutând privirea de la americani, atitudinea românilor faţă de Biblie este mult mai dificil de radiografiat, fiindcă statisticile care vizează religia la noi nu urmăresc aceleași obiective de studiu. Cele mai recente cercetări sociologice în domeniu au urmărit mai degrabă să descopere în ce cred românii, ca o detaliere a peisajului majoritar creștin din ţara noastră. Iar concluziile au fost nu doar că circa 94% dintre români cred că există Dumnezeu, ci și că 60% cred în deochi, 47% cred în prezicători, tămăduitori, clarvăzători, că 25% cred în astrologie sau horoscop, iar 23% cred în extratereştri – potrivit unui studiu al Fundaţiei Soros România. O majoritate de 53% dintre cei chestionaţi au răspuns că întotdeauna se închină când trec prin dreptul unei biserici, 68% – că primesc în casă preotul cu botezul, 48% – că nu muncesc în zilele de sărbătoare, iar 15% au declarat că cer sfat preotului atunci când au o problemă, în timp ce 35% nu o fac niciodată.

Studiul din care au fost extrase aceste date se intitulează „Religie şi comportament religios” și a fost realizat de o echipă de sociologi compusă din Raluca Popescu, Mirel Paladă şi Claudiu Tufiş, sub coordonarea lui Ovidiu Voicu, manager de programe în cadrul programului Studii Electorale Româneşti al Fundaţiei Soros România.

Barometrul INSCOP-ADEVĂRUL din 2015 observa câteva neconcordanţe în declaraţii, care lasă să se intuiască un tablou mult mai complex decât cel dezvăluit de statistici.

Astfel, potrivit cercetării citate de Agerpres, 96,5% dintre români cred în Dumnezeu. Cu toate acestea, doar 83,9% dintre ei se consideră persoane religioase, 10,3% – nereligioase, în timp ce 1,1% se declară atei convinși.

De asemenea neconcordant este că, în rândul acelorași respondenţi, doar 59,6% cred în existenţa Raiului, 57,5% în cea a Iadului și chiar și mai puţini (54,4%) cred în viaţa de apoi. Aceasta, în ciuda faptului că 84,4% dintre ei cred în sfinţi. Procentele sugerează o crevasă logică: Dacă doar 54,4% cred în viaţa de apoi, cum este posibil ca 57,5% să creadă în Rai? Și, dacă doar 57,5% cred în Rai, unde consideră cei 84,4% care cred în sfinţi că sălășluiesc aceștia?

Cifrele nu sunt întotdeauna foarte apropiate, însă relevă proporţional o îmbinare atipică între credinţă și superstiţie. Iar politologul Daniel Barbu (fost ministru al culturii și autor al lucrării Bizanţ contra Bizanţ) explica într-un editorial publicat în revista Historia de ce românii au mai degrabă o apetenţă pentru superstiţii decât o cultură religioasă solidă, biblică. El spunea că, „aşa cum a fost asumată şi trăită de români, tradiţia religioasă a Orientului creştin nu s-a manifestat ca un mod de a afirma credinţa, în mesajul Evangheliei, transmis de către preoţii satelor, lipsiţi de formaţie teologică şi multă vreme chiar analfabeţi, ci s-a prezentat mai ales ca un ansamblu de credinţe şi de practici liturgice şi para-liturgice, capabile să genereze mai degrabă un mod de viaţă şi o formă de identitate decât să se constituie într-o expresie socială a credinţei în Evanghelie.”

Interesant, în ciuda faptului că cei mai mulţi români se declară religioși (ortodocși), tot în majoritate se declară și nefericiţi. Potrivit unui sondaj efectuat în urmă cu 6 ani, 80% dintre români s-au declarat nemulţumiţi cu privire la calitatea vieţii lor. E o statistică surprinzătoare, pentru că, în general, studiile corelează religiozitatea crescută cu un grad mai ridicat de fericire. Totuși această cercetare relevă că, între cele 34 de state din Europa și din Asia Centrală incluse într-un sondaj realizat de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), România a înregistrat cel mai mare procent de nemulţumire.

S-ar părea, așadar, că religia nu îi face fericiţi pe români, pentru că, așa cum este trăită de majoritate, nu are intrare în sfera intimă a existenţei românilor și, prin urmare, nu poate genera sens. Nu putem decât să ne întrebăm cum ar fi arătat peisajul religios din ţara noastră dacă românii ar fi cultivat obiceiul de a citi în mod regulat și sistematic Biblia. Însă poate mai important decât să ne gândim la acest scenariu fictiv ar fi să ne imaginăm ce ar putea să devină religia în România, dacă românii și-ar considera credinţa altceva decât un set de prescripţii.