Ucenicii lui Iisus | Dumnezeu cheamă oameni obișnuiţi la o lucrare extraordinară

După o noapte petrecută în rugăciune, Iisus Și-a ales ucenicii: 12 oameni obișnuiţi, cărora le cunoștea slăbiciunile. Știa că unii dintre ei Îl vor abandona sau trăda, iar alegerea Lui îmi inspiră speranţă. Dacă Iisus Și-a ales astfel de discipoli, cu siguranţă există nădejde pentru mine atunci când eșuez. Ce crezi, dacă Iisus te-ar fi ales să fii ucenicul Lui, cu care dintre cei 12 te-ai fi asemănat mai mult?

Andrei și Simon

Andrei a fost un om cu o mulţime de prieteni. Iniţial, a fost ucenicul lui Ioan Botezătorul, care, la rândul său, l-a îndreptat spre Iisus. Și apoi, primul lucru pe care l-a făcut Andrei a fost să își găsească fratele și să îl aducă la Isus (Ioan 1:40-41). Cunoști oameni care se simt în largul lor să vorbească despre orice, cu oricine? Ţi-l imaginezi pe Andrei pornind o discuţie cu un băieţel care avea cinci pâini și doi pești, fără să știe ce avea să urmeze? Era interesat să-și facă prieteni, fără să conteze vârsta lor, și așa a aflat de băieţelul care avea la el un pacheţel cu hrană pentru prânz.

Numele lui Andrei nu este menţionat în Biblie decât în asociere cu o altă persoană. Este evident că nu era un individualist, ci un lucrător în echipă, un prieten, o persoană interesată de bunăstarea altora. Dacă deschidem larg ochii, observăm că Andrei se află în preajma noastră, a tuturor. Doar că uneori îl ignorăm, pentru că el își îndeplinește sarcinile în mod discret, fără a căuta recunoaștere, atenţie sau putere.

În schimb, Simon era impulsiv, dinamic, înflăcărat, încrezător în sine, independent, impetuos și extrovertit. Vorbea fără să gândească prea mult înainte și era gata să-i corecteze pe ceilalţi, chiar înainte de a ști ce aveau de gând să spună. Ai cumva schimbări bruște de dispoziţie? Și Simon le avea. Totuși, el n-a avut nicio ezitare atunci când fratele lui, Andrei, i-a cerut să Îl urmeze pe Iisus. Simon a iubit aventura și a fost un explorator pentru Dumnezeu.

Îndrăzneţii fii ai lui Zebedei

Iacov și Ioan, fiii lui Zebedei, erau supranumiţi „fiii tunetului”. Chiar dacă erau pescari, aveau un statut social superior între cei din această categorie, tatăl lor angajând slujitori pentru ei. Trebuie să fi avut un temperament vulcanic, odată ce au fost numiţi „fiii tunetului”. Ţi poţi imagina fierbând de mânie atunci când ar fi dorit să fie coborât foc din cer asupra satului de samariteni care a refuzat să-L găzduiască pe Iisus?

Nu doar mama lui Iacov și a lui Ioan credea că fiii ei sunt speciali. Multe mame cred că au copii geniali și ar putea fi jenant să le asculţi lăudându-se cu realizările copiilor și încercând să-i promoveze. Salomeea, mama lui Iacov și a lui Ioan, a făcut exact acest lucru – a mers la Iisus cu această rugăminte: „Porunceşte ca, în Împărăţia Ta, aceşti doi fii ai mei să şadă unul la dreapta şi altul la stânga Ta” (Matei 20:21).

Filip din Betsaida și Natanael

Filip a crescut în Betsaida, un oraș din partea de nord a Galileei, prin care treceau mulţi negustori. Cu numele său grecesc, probabil că era foarte bine informat în privinţa noutăţilor din întreaga lume pe care le colportau negustorii. Atunci când a fost nevoie ca o mulţime de oameni să fie hrăniţi, el a adoptat o perspectivă practică, dar sceptică, legată de posibilitatea de a sătura mii de oameni. Filip era o persoană precaută, care căuta explicaţii clare și logice. Fiecare biserică are nevoie de un Filip sau chiar de mai mulţi.

Natanael ar fi putut fi considerat rasist astăzi. Atunci când Filip l-a chemat pe Natanael ca să-L urmeze pe Isus, acesta a replicat: „Poate ieși ceva bun din Nazaret?” (Ioan 1:46). Reputaţia acestui oraș nu era una tocmai bună, dar el și-a extins părerile nefavorabile în dreptul fiecărui locuitor al Nazaretului. Atunci când nutresc sentimente de rasism, de superioritate, am concepţii elitiste sau sexiste, devin un Natanael. În ciuda slăbiciunilor lui, Natanael a venit la Iisus cu o inimă curată, iar Iisus a declarat despre el: „Iată cu adevărat un israelit în care nu este vicleşug” (Ioan 1:47).

Un extremist și un vameș

Știai că Isus a ales un extremist (unii l-ar numi chiar un terorist) pentru a fi ucenicul Său? Simon Canaanitul făcea parte dintre zeloţi, membrii unei grupări politico-religioase iudaice care își dădeau până și viaţa încercând să se elibereze de sub jugul roman. Pe vremea lui Iisus, zeloţii au recurs la asasinate pentru a-și atinge scopurile. Refuzau plata impozitelor, pentru că refuzau să se recunoască drept supuși ai Romei, considerând că astfel L-ar fi ofensat și renegat pe Dumnezeu. Se credeau mai patrioţi decât restul evreilor. În anul 73 d.Hr., ei au preferat să se sinucidă în masă la Masada (ultimul refugiu al rezistenţei antiromane după ce împăratul roman Titus Flavius Vespasianus a cucerit Ierusalimul, n.r.), un incident pe care iudeii îl sărbătoresc și astăzi. Și totuși, Iisus l-a ales pe Simon Zelotul ca discipol al Lui.

Odată ce Simon Zelotul a fost chemat în acest grup al ucenicilor, pare fără sens ideea de a-l invita în același cerc și pe vameșul Matei. Pentru că acceptase această slujbă oferită de romani, de colector de taxe, Matei era văzut ca un apostat, ca unul care își trădase naţiunea, devenind un paria. Cărturarii și fariseii îi dispreţuiau atât de mult pe colectorii de taxe, încât preferau să traverseze drumul decât să se întâlnească faţă în faţă cu ei.

Chiar dacă vameșii puteau fi bogaţi, banii lor nu erau acceptaţi în sinagogă. Mai mult, erau consideraţi atât de puţin credibili, încât nu puteau depune mărturie la tribunal. Dar, atunci când l-a văzut pe Matei șezând la masa lui, colectând taxe, Iisus i-a adresat chemarea: „Urmează-Mă!” – iar el și-a abandonat imediat slujba pentru a merge cu Iisus. Dacă Simon Zelotul l-ar fi întâlnit pe Matei înainte ca Iisus să-l cheme, poate că ar fi fost cei mai înverșunaţi dușmani. Simon poate chiar ar fi încercat să-l omoare pe Matei. Însă Iisus a chemat un vameș și un zelot, o pereche cât se poate de incompatibilă, pentru a face parte din grupul ucenicilor Lui.

Ucenicii despre care nu știm nimic

După ce am crescut în străinătate, m-am simţit aproape invizibil când m-am mutat într-o a treia cultură în adolescenţă – probabil la fel ca ucenicii despre care nu știm practic nimic. Există unele indicii că Iacov, fiul lui Alfeu – spre deosebire de Iacov pe care l-am menţionat mai devreme –, să fi fost un om foarte scund care își ducea viaţa cu discreţie. În ceea ce-l privește pe Tadeu, cunoscut și sub numele de Iuda, fiul lui Iacov (nu Iuda Iscarioteanul), tot ce știm este că L-a întrebat pe Isus: „Doamne, cum se face că Tu Te vei arăta nouă, și nu lumii?” (Ioan 14:22).

Un ucenic care pune întrebări

Ucenicul care s-ar fi simţit cel mai bine într-un campus universitar ar fi fost, cel mai probabil, Toma. Îl numim în mod dispreţuitor „Toma Necredinciosul”, dar el a fost ucenicul dispus să pună întrebările dificile. Un profesor de la Pacific Union College a sugerat odată că Toma este „sfântul patron” al tuturor oamenilor de știinţă. Toma cerceta lucrurile în mod constant, înainte de a accepta cuvintele celorlalţi, la fel o persoană din mediul academic nu se mulţumește cu răspunsurile ușoare, ci explorează toate opţiunile. Acesta este ucenicul care a spus: „Dacă nu voi vedea în mâinile Lui semnul cuielor şi dacă nu voi pune degetul meu în semnul cuielor, şi dacă nu voi pune mâna mea în coasta Lui, nu voi crede” (Ioan 20:25).

Dar este același Toma curajos, care declară, în timp ce restul ucenicilor ezită să meargă la Ierusalim, după învierea lui Lazăr: „Haidem să mergem şi noi să murim cu El!” (Ioan 11:16). Pentru că Toma a fost sincer în căutarea adevărului, Iisus nu l-a condamnat niciodată pentru întrebările sale, care au fost trepte spre construirea credinţei lui.

Ucenicul care L-a trădat

În cele din urmă, ajungem la Iuda Iscarioteanul, un om care a văzut viaţa lui Iisus ca un eșec, pentru că știm cum se termină povestea. Iuda era administratorul respectat al grupului. Într-o corporaţie, Iisus ar fi fost directorul executiv, iar Iuda ar fi fost președintele. Este posibil ca Iuda să fi avut cel mai remarcabil intelect dintre toţi discipolii lui Iisus. Iuda știa cum să gestioneze banii. Era singurul ucenic care nu era din Galileea. Atunci când L-a urmat pe Iisus, prietenii lui i-au întors spatele, ceea ce înseamnă că și-a pierdut influenţa pe care o avea. El a crezut totuși că Iisus urma să restabilească tronul lui David și și-a dorit să devină ucenicul Său. Totuși Iisus știa de la bun început că Iuda îl va trăda. De ce l-a ales, dacă știa ce avea să se întâmple? Chiar și atunci când Iuda L-a vândut, Iisus încă l-a numit „prieten” (Matei 26:50).

Oameni obișnuiţi, chemaţi să îndeplinească o misiune extraordinară

Avem, așadar, 12 oameni cu slăbiciuni și calităţi, foarte diferiţi, dar care ar fi trebuit să formeze o echipă închegată. Bineînţeles, Îl aveau alături pe cel mai mare Învăţător din toate timpurile, așa că aceasta nu ar fi trebuit să fie o sarcină atât de grea. Dr. Harry Leonard, de la Newbold College din Anglia, L-a analizat pe Iisus ca învăţător. L-a descris ca genul acela de profesor pe care un director al unui departament de educaţie ar fi vrut să-L angajeze pentru a preda cursuri de metodică, deoarece Iisus excela în meditaţii individuale, seminare de grup, prelegeri și sesiuni practice. Cu toate acestea, după cum subliniază dr. Leonard, Iisus i-a instruit pe ucenici timp de trei ani – aproximativ perioada necesară pentru a obţine o diplomă de licenţă –, dar aceștia nu au înţeles ce voia să spună.

Iisus a fost Învăţătorul perfect pentru a pregăti un grup de discipoli, totuși ei L-au trădat, au dormit atunci când i-a rugat să vegheze cu El sau L-au abandonat în noaptea prinderii Lui, de teama să nu-I împărtășească soarta. Am putea spune că au primit calificativul „F” (cea mai slabă notă) la testul care a urmat cursurilor pe care Iisus li le-a predat timp de 3 ani.

Citește și:Iubirea: viaţa trăită cu puterea prezenţei interioare a lui Dumnezeu

Există ceva mai rău decât să fii martor la o infracţiune și să fugi de la locul faptei? Totuși, deși El știa dinainte rezultatul, i-a ales, unul câte unul. În același mod, El ne alege pe mine și pe tine, deși știe că vom primi și noi calificative slabe. Unsprezece dintre ucenici și-au susţinut din nou examenele și le-au trecut cu brio. La fel putem face și noi.

Ucenicii transformaţi

După înviere, Iisus a continuat să construiască pe bazele puse mai devreme. Cu excepţia unui singur ucenic, toţi au experimentat o transformare ale cărei efecte se resimt și astăzi – iar această transformare este cea mai bună dovadă că Iisus a înviat.

Iisus a fost Autorul acestei schimbări miraculoase: El l-a transformat pe Simon în Petru, pe un păcătos într-un sfânt, și poate face același lucru pentru noi.

Iisus i-a schimbat numele lui Simon în Petru (nume care înseamnă „piatră sau stâncă”). După ce a negat că este ucenicul Lui, Petru s-a întors la Iisus, a primit harul și iertarea Sa, iar apoi a dus lumii mesajul unui Iisus înviat. Prima lui predică a fost urmată de un botez de 3.000 de persoane în ziua Cincizecimii. Potrivit tradiţiei, el a murit ca martir la Roma, fiind crucificat. Iisus a fost Autorul acestei schimbări miraculoase: El l-a transformat pe Simon în Petru, pe un păcătos într-un sfânt, și poate face același lucru pentru noi.

Iacov, supranumit „fiul tunetului”, a fost decapitat de regele Irod Agripa I. Martirajul său a dovedit angajamentul său pe termen lung în slujirea Domnului și Mântuitorului său Iisus Hristos. El a trecut cu brio examenul final.

Ioan, celălalt „fiu al tunetului”, a fost, de asemenea, „ucenicul pe care-l iubea Isus” (Ioan 21:20). Scriitoarea Ellen White a notat despre el câteva lucruri încurajatoare pentru orice viitor ucenic al lui Iisus: „În viaţa ucenicului Ioan este exemplificată adevărata sfinţire. În timpul anilor de strânsă legătură cu Hristos, el a fost adesea avertizat și atenţionat de Mântuitorul și a primit aceste mustrări. În timp ce caracterul Celui Divin se manifesta înaintea lui, Ioan și-a văzut propriile lui lipsuri și a fost umilit prin această descoperire. El și-a predat firea răzbunătoare și ambiţioasă puterii modelatoare a lui Hristos și iubirea divină a lucrat în el transformarea caracterului.”

Natanael a renunţat la atitudinile sale rasiste și a devenit un urmaș al lui Iisus. Matei, vameșul, și Simon, zelotul, au sfârșit prin a se iubi unul pe celălalt datorită iubirii lor pentru Iisus. Atunci când Toma L-a întâlnit pe Iisus după înviere, a exclamat: „Domnul meu și Dumnezeul meu!” (Ioan 20:28) și a devenit un misionar care a dus Vestea Bună dincolo de graniţele ţării sale. Se crede că el a vestit Evanghelia până în partea de sud a Indiei.

După înălţarea lui Iisus Hristos, aceiași ucenici fricoși, care au fugit să-și scape viaţa, au predicat cu putere și curaj Evanghelia și au fost adesea închiși pentru că Îl propovăduiau pe Iisus cel înviat. În Faptele apostolilor 4:13 citim: „Când au văzut ei îndrăzneala lui Petru şi a lui Ioan, s-au mirat, întrucât ştiau că erau oameni necărturari şi de rând, şi au priceput că fuseseră cu Isus.”

„Ioan și-a predat firea răzbunătoare și ambiţioasă puterii modelatoare a lui Hristos și iubirea divină a lucrat în el transformarea caracterului.”

Cu care din cei 12 ucenici semeni? Iisus i-a ales pe fiecare, deși le cunoștea slăbiciunile. Atunci când experimentezi eșecul, amintește-ţi că Iisus i-a chemat în echipa lui pe cei 12, oameni obișnuiţi ca și noi, care au eșuat uneori. El cheamă și astăzi oameni obișnuiţi pentru a-L urma. De fapt, El ne cheamă pe fiecare la misiunea extraordinară de a-i sluji pe alţii și de a transmite Vestea Bună până la revenirea Sa.

Richard Osborn era președintele Pacific Union College la data scrierii acestui articol. A deţinut ulterior funcţia de vicepreședinte al Western Association of Schools and Colleges și în prezent este pensionar și locuiește în Moreno Valley, California, SUA. O versiune a acestui articol a apărut iniţial pe site-ul revistei Dialogue.