Sărăcia din copilărie are efecte până la bătrâneţe

213

Copiii care cresc în sărăcie sau într-un mediu dezavantajat din punct de vedere economic vor înregistra scoruri mai scăzute la testele cognitive realizate la bătrâneţe, în comparaţie cei care nu au crescut cu astfel de probleme, arată un studiu publicat luna aceasta în jurnalul de specialitate Neurology.

Pentru a determina nivelul abilităţilor cognitive, 20.244 de persoane din 16 ţări europene, cu o medie de vârstă de 71 de ani, au trebuit să participe la o serie de teste care măsurau capacitatea de a învăţa lucruri noi, de a-și aduce aminte, de a rezolva probleme și de a verbaliza modul în care le-au rezolvat. Pentru a determina statutul socioeconomic din copilărie, cercetătorii le-au pus întrebări despre numărul de persoane care trăiau în gospodărie, despre numărul de camere și numărul de cărţi. Cercetătorii au calculat apoi raportul între numărul de persoane și numărul de camere și au considerat că persoanele cu cel mai prost raport și cel mai mic număr de cărţi trebuie să fi avut cele mai mari probleme economice.

După examinarea tuturor acestor date, cercetătorii au concluzionat că 4% din grup, adică 844 de persoane, a trăit în sărăcie în copilărie. Aceste persoane au avut scoruri mai proaste la testele cognitive, dar în același timp erau și mai puţin educate, fuseseră angajate pentru mai puţin timp, erau mai adesea singure, fără un partener de viaţă, erau mai puţin active, aveau mai multe simptome ale depresiei și în general să găseau într-o stare de sănătate mai proastă, notează cercetătorii.

Deși cercetarea noastră se bazează pe observaţie și nu se poate stabili o legătură de tip cauză-efect, este de departe cel mai mare grup studiat vreodată pe acest subiect. Cercetarea noastră arată că mediul în care creștem când suntem copii se oglindește apoi în abilităţile noastre cognitive la bătrâneţe și aceasta este doar parţial explicabil de educaţie, depresie și alţi factori ce ţin de stilul de viaţă”, explică autoarea studiului, Pavla Cermáková, doctor la Institutul Naţional de Sănătate Mintală din Cehia.

Un alt studiu, realizat de cercetători de la Universităţile din Illinois, Cornell, Michigan și Denver, concluzionase deja că sărăcia din copilărie afectează capacitatea cognitivă de reglare a emoţiilor la vârstă adultă. Adulţii care trăiseră în sărăcie prezentau disfuncţii în două regiuni din creier, amigdala și cortexul prefrontal, ambele cu rol în reglarea emoţiilor. Cercetătorii nu au putut însă stabili exact factorul de vină, stresul putând fi cauzat printre altele și de condiţiile sărăcăcioase în care au locuit, de separarea părinţilor sau de violenţa în familie.

Singurul studiu care chiar va căuta o legătură cauzală între nivelul de venit al părinţilor și dezvoltarea copilului este în derulare în Statele Unite. Pentru trei ani, o echipă de cercetători va urmări dezvoltarea neuronală a nou-născuţilor proveniţi din 1.000 de familii cu venituri sub limita sărăciei, adică sub 23.000 de dolari pe an. Experimentul este unic prin felul în care a fost gândit, iar rezultatele sale sunt de așteptat să facă lumină în discuţiile despre asistaţii sociali și metodele potrivite pe care guvernele ar trebui să le aplice pentru a-i ajuta să iasă din sărăcie.