Oamenii inteligenţi consumă mai mult alcool. De ce?

1259

În general, se presupune că un IQ ridicat e incompatibil cu o viaţă vicioasă. Însă, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii finlandezi, persoanele inteligente par a consuma mai mult alcool. Explicaţiile oferite de către cercetători ar trebui să constituie un avertisment.

În general, se presupune că un IQ ridicat e incompatibil cu o viaţă vicioasă. Însă, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii finlandezi, persoanele inteligente par a consuma mai mult alcool. Explicaţiile oferite de către cercetători ar trebui să constituie un avertisment.

Cercetătorii au monitorizat 3.000 de gemeni identici, urmărind momentul când au vorbit prima dată, când au alcătuit fraze complexe, când au citit, dar şi când au consumat pentru prima oară alcool. Interesul predominant era în legătură cu identificarea geamănului care a băut mai mult decât fratele lui, informează New Republic.

Potrivit oamenilor de ştiinţă, dezvoltarea verbală este conectată cu inteligenţa socială, care, la rândul ei, facilitează dezvoltarea relaţiilor de prietenie. Conform studiului, geamănul care a consumat mai mult alcool este cel care are o viaţă socială mai bogată, astfel că probabilitatea ca el să bea mai mult este mai mare. Practic, studiul concluzionează că „performanţele cognitive și abilităţile de citire în copilărie sunt legate de tendinţa de a căuta stimulente mai intense”, printre acestea enumerându-se și alcoolul.

Explicaţii cu privire la o posibilă corelaţie dintre inteligenţă și alcoolism au fost oferite și de alţi oameni de știinţă, chiar dacă premisele interpretării au fost diferite. Astfel, Satoshi Kanazawa, specialist în psihologie evoluţionistă la  London School of Economics, a afirmat pentru Psychology Today că creierul uman întâmpină greutăţi în înţelegerea şi gestionarea unor situaţii care nu existau, de exemplu, în Pleistocen. În opinia sa, creierul cu performanţe mai mari este nevoit să se adapteze la noile probleme impuse de evoluţie, inclusiv la utilizarea alcoolului. Kanazawa consideră că alcoolul este o nouă problemă pe scara evoluţiei, nefiind produs decât în urmă cu zece mii de ani.

Chiar dacă asemenea concluzii ar putea fi contestate prin prisma premiselor de la care pleacă, un alt studiu evidenţiat de The Telegraph a evidenţiat legătura dintre educaţie şi alcool. Alţi cercetători de la London School of Economics au examinat datele furnizate de mai mulţi tineri adulţi britanici. Datele sugerează că femeile care au studii superioare consumă mai mult alcool decât cele mai slab instruite. Practic, 86% dintre femeile cu studii superioare au spus că beau alcool aproape în fiecare zi.

Mai mult de atât, femeile licenţiate par să fie de două ori mai predispuse la a consuma zilnic băuturi alcoolice decât femeile cu studii medii. Cercetătorii consideră că această realitate poate fi explicată prin faptul că femeile mai bine pregătite au mai multe oportunităţi și de aici tendinţa de a-și construi stiluri de viaţă ce favorizează consumul de alcool.

Această asociere dintre educaţie și consumul de alcool este semnalată și de Departamentul de Sănătate din SUA. Îngrijorarea specialiștilor americani se datorează faptului că rata de consum de alcool crește cu nivelul de educaţie, 68,4% dintre absolvenţii de facultate descriindu-se ca mari consumatori de alcool, comparativ cu 35,2% dintre adulţii fără diplome de liceu. Această situaţie poate reflecta de fapt un obicei format la vârsta studenţiei și care este perpetuat odată cu intrarea în maturitate.

Statistici din România confirmă aceeași tendinţă. Cel mai mare procent de români care au consumat alcool în ultimele 12 luni, conform unei statistici Eurostat din 2012, corespundea categoriei formate din persoane cu studii superioare şi cu vârste între 35 şi 44 de ani. Mai mult de atât, proporţia abstinenţilor, spune statistica respectivă, scade odată cu numărul de clase finalizate.

Desigur, se poate obiecta supra faptului că aceste studii nu stabilesc o relaţie de cauzalitate directă dintre aspectul inteligenţei și cel al predispoziţiei de a consuma alcool. Corelaţia stabilită între cele două variabile nu stabilește cu precizie dacă inteligenţa în sine generează consumul de alcool. În general, cercetătorii au luat în calcul şi alte variable demografice care pot influenţa alcoolismul, de la statusul marital, nivelul de educaţie al părinţilor până la clasa socială, fără ca acestea să anuleze premisa de bază conform căreia copiii mai deştepţi au devenit adulţi care consumă mai mult alcool.

Luând în considerare aceste date statistice, se poate concluziona că anturajul sau starea de stres asociată cu dorinţa de a petrece un timp de relaxare pot favoriza în cazul persoanelor cu studii superioare dependenţa de alcool. Dacă aceste aspecte sunt reale, atunci ar trebui să constituie un avertisment cu privire la stilul de viaţă al persoanelor cu o viaţă intelectuală activă și o conștientizare cu privire la potenţialele riscuri la care asemenea persoane sunt expuse.