Dependenţa de opioide produce schimbări permanente în creier

144

Aproximativ un sfert dintre pacienţii cărora medicii le prescriu opioide pentru tratarea durerii cronice folosesc aceste medicamente abuziv, între 5 și 10% dintre ei ajungând să dezvolte o tulburare de utilizare sau chiar o dependenţă de opioide. Cercetătorii de la Universitatea din California, mai exact de la Facultatea de Medicină din San Diego, au descoperit că dependenţa de opioide poate produce schimbări permanente în creier, după ce au testat ipoteza pe cobai.

Cercetătorii au raportat că dependenţa de oxicodonă, un puternic analgezic opioid, a dus la neuro-adaptări permanente ale nucleului central al amigdalei (CeA) la nivelul sistemului nociceptină, o reţea a întregului creier care modulează transmiterea durerii. Reglarea sau suprimarea sistemului nociceptină din CeA a dus la o creștere a activării receptorilor GABA la cobaii extrem de dependenţi de opioide. Descoperirea este în concordanţă cu descoperirile anterioare care raportează neuro-adaptări în nucleul central al amigdalei după dependenţa de cocaină și alcool.

Când au restabilit concentraţiile de nociceptină în nucleul central al amigdalei, cercetătorii au obţinut o normalizare a transmisiei GABAergice și o reducere a consumului de opioide în cazul cobailor.

„Acest lucru sugerează că sistemul nociceptinei poate fi o ţintă promiţătoare pentru tratarea tulburării de utilizare a opioidelor”, a declarat autorul principal, dr. Giordano de Guglielmo, profesor asistent la Departamentul de Psihiatrie de la Facultatea de Medicină din San Diego.

„Pentru a dezvălui rolul nociceptinei în nucleul central al amigdalei, am folosit o abordare multidisciplinară, integrând modele comportamentale, cu elemente din biologia moleculară și electrofiziologie”, a declarat coautoru, dr. Marsida Kallupi, profesor asistent la Departamentul de Psihiatrie. „Acest lucru ne-a permis să concluzionăm că dereglarea acestei peptide poate fi parţial responsabilă pentru comportamentele excesive de dependenţă de opioide.”

În prezent, tratamentul de primă linie pentru dependenţa de opioide implică utilizarea de medicamente alternative, mai puţin dăunătoare, cum ar fi metadona, buprenorfina și naltrexona. În Statele Unite, care se confruntă cu o veritabilă epidemie a dependenţei de opioide, aceste trei medicamente sunt singurele tratamente aprobate de Administraţia Hranei și Medicamentului (FDA). Însă toate trei comportă limitări, fie pentru că acţionează împotriva diferitor receptori, fie pentru că prezintă probleme de siguranţă sau sunt mai puţin eficiente, fiindcă necesită o respectare strictă a tratamentului și depind astfel de consecvenţa pacientului.

Atât metadona, cât și buprenorfina vizează receptorii mu-opioizi din creier. Noua cercetare se bazează pe studii comportamentale și neurochimice anterioare care sugerează că sistemul nociceptinei și receptorilor săi (NOP) este de asemenea implicat în creșterea toleranţei la opioide, în dependenţa de medicamente multiple, precum și în modularea stresului. Interesant este că, în timp ce cercetarea demonstrează că NOP este implicat în dezvoltarea dependenţei de opioide, acesta blochează în schimb efectele opioidelor pe bază de morfină.

De Guglielmo a spus că mai multe cercetări deja testează eficacitatea unor medicamente cu molecule mici care vizează sistemul nociceptiv și au avut efecte pozitive, reducând comportamentele de căutare a alcoolului în cazul cobailor. Noile descoperiri ar putea oferi beneficii terapeutice similare pentru dependenţa de opioide.

Potrivit Institutului Naţional pentru Abuzul de Droguri, în fiecare zi, peste 130 de persoane din Statele Unite mor după supradozajul cu opioide. Două din trei decese prin supradozaj de droguri implică un opioid. Din 1999 până în 2017, ultimul an pentru care sunt disponibile date, aproape 400.000 de americani și-au pierdut viaţa din cauza opioidelor, 47.600 de cazuri de supradozare fatală având loc doar în 2017. Se estimează că 2,1 milioane de americani au o tulburare de utilizare a opioidelor.