Fumător? Un sfert dintre români răspund cu „da” și tot un sfert spun că au încercat să se lase în ultimul an. Un program public ambiţios urmărește ca, în 2035, în România să trăiască deja prima generaţie fără tutun.

Un studiu IRES care radiografiază obiceiurile și atitudinile românilor faţă de fumat a dezvăluit săptămâna trecută statistici care indică un potenţial semnificativ de schimbare în ţara noastră. Patru din zece români fumează, deși au încercat să renunţe la acest obicei în ultimul an. Misiunea nu este imposibilă. O arată faptul că o treime dintre cei care s-au declarat nefumători în acest sondaj spun că au fumat în trecut.

Fumatul este perceput, de cea mai mare parte a românilor nefumători, drept un obicei neplăcut. Opt din zece respondenţi care nu ar pune o ţigară în gură se declară deranjaţi dacă cineva fumează lângă ei, iar trei sferturi ar renunţa să ia masa într-un local care nu are disponibile decât locuri în zona de fumători.

În ceea ce îi privește pe fumători, cei mai mulţi (82%) au început să fumeze înainte de 22 de ani, aproape jumătate (49%) spunând că s-au apucat de fumat încă de dinainte de 18 ani. Circa 53% dintre fumători fumează de peste 16 ani, în timp ce 46% nu depășesc un maximum de 15 ani de când au acest obicei.

Studiul relevă că 8 procente din rândul fumătorilor consumă mai mult de un pachet de ţigări pe zi, o treime fumând între 16 și 20 de ţigări, iar peste o treime (36%) depășesc un consum de jumătate de pachet în fiecare zi. Din răspunsurile celor intervievaţi, cercetătorii au calculat că 30% dintre fumători cheltuie între 51 și 100 de lei săptămânal pe ţigări, că puţin peste un sfert (26%) dintre fumători cheltuie până la 30 de lei săptămânal, în timp ce o cincime cheltuie între 31-50 lei.

Doar un sfert dintre respondenţii fumători declară că nu au nicio intenţie să renunţe la fumat. A cincea parte dintre fumătorii intervievaţi au declarat în schimb că intenţionează să renunţe la fumat chiar în următoarea lună. Cum ar putea statul să îi ajute în acest sens?

Avertizările de pe pachetele de ţigări nu par să aibă efectul scontat, în condiţiile în care 70% dintre respondenţii fumători mărturiseau că, în ultima lună, nu s-au gândit nici măcar o dată să renunţe la fumat ca urmare a acestor avertismente. Potrivit studiului, avertismentele au înregistrat cel mai mare impact în rândul fumătorilor cu vârsta peste 65 de ani, al celor cu studii elementare, al celor care locuiesc în Moldova și în rândul femeilor.

Unde-i lege…

Studiul IRES a relevat și că românii apreciază iniţiativele legislative care restrâng drepturile de a fuma în spaţiile publice. Aceste proiecte se bucură de o recunoaștere largă – 93% spun că au auzit de ele – dar și de o reputaţie bună – 79% dintre respondenţi și-au arătat sprijinul faţă de astfel de iniţiative, în timp ce numai 10% se declară împotriva lor. În schimb, mai mult de jumătate dintre respondenţi (69%) sunt de părere că legea antifumat nu le va afecta comportamentul personal.

Concluziile IRES sunt în consonanţă cu rezultatele unui alt studiu, efectuat în urmă cu două luni, de Mercury Research. Acestea au relevat că nivelul de susţinere a politicilor care vizează reducerea consumului de tutun în rândul populaţiei este fără precedent: 85% dintre români susţin legea care interzice fumatul în spaţiile publice închise.

România, în 2035

În toamna anului trecut a fost lansată Iniţiativa 2035 Fără Tutun, un program aflat sub auspiciile Administraţiei Prezidenţiale, prin Departamentul de Sănătate Publică şi European Network for Smoking and Tobacco Prevention. Obiectivul acestei iniţiative este acela ca, în 2035, în România să trăiască prima generaţie complet nefumătoare, într-un mediu complet nefumător.

Autorii strategiei spun că aceasta se bazează puternic pe adoptarea legislaţiei privind interzicerea fumatului în spaţiile publice închise. Însă dincolo de această „piatră de temelie”, așa cum o numesc cei care au propus-o, iniţiativa se folosește și de instrumentele disponibile prin intermediul Planul Multianual Integrat de Promovare a Sănătăţii şi Educaţiei pentru Sănătate şi Strategia Naţională de Sănătate 2014-2020, care se axează pe prevenţie, protecţie și încurajarea renunţării.

Aceasta înseamnă că, pentru atingerea obiectivului de reducere a procentului de fumători la 5% în 2035, se va miza pe informarea și educarea adolescenţilor, de la cele mai fragede vârste, ca să înţeleagă efectele reale ale fumatului. Dimensiunea de protecţie vizează eliminarea, prin legislaţie, a ocaziilor în care copiii și tinerii sunt expuși la gazele toxice emanate din arderea tutunului.

„Cu toate că ţara noastră nu se diferenţiază semnificativ de Uniunea Europeană în ceea ce priveşte comportamentul de fumat, incidenţa şi mortalitatea cauzate de patologiile asociate fumatului ne poziţionează cu mult deasupra mediei UE”, spun iniţiatorii programului.

Iniţiativa românească se sincronizează cu iniţiative publice asumate de guverne din alte ţări, fiind deja cunoscut că fumatul este cea mai importantă cauză evitabilă a bolilor cronice.[1] Însă poate cel mai notoriu exemplu de bune practici europene îl constituie Finlanda.

Din Finlanda, fără fumuri

Guvernul finlandez și-a propus ca Finlanda să devină o ţară „fără tutun” până în 2040. Mai exact, până la acea dată, oficialii doresc ca mai puţin de 2% din populaţia Finlandei să mai consume tutun, în orice formă (ţigări, pipă, ţigări electronice, shishă). Obiectivul este radical, iar abordarea – „revoluţionară”, a transmis publicului Kaari Paaso, directorul Departamentului de Prevenţie al Ministerului pentru Sănătate și Relaţii Sociale din Finlanda. Iar aceasta nu este doar lauda de sine a unui oficial. Potrivit postului de televiziune CNN, experţii în domeniu sunt de acord că guvernul finlandez dă dovadă de spirit inovativ și creativ în lupta de combatere a fumatului.

Una dintre cele mai eficiente măsuri propuse este, potrivit experţilor, creșterea constantă a accizelor la tutun. „Dovezile sugerează că, de departe, cea mai eficientă cale de a reduce cererea este creșterea preţurilor”, a declarat Vaughan Rees, director al Centrului Global pentru Controlul Tutunului, de la Facultatea de Sănătate Publică „T.H. Chan”, din cadrul Harvard. Crescând accizele și, implicit, preţul ţigărilor, pe de o parte tot mai puţini oameni vor fi dispuși să cheltuiască pentru a-și întreţine viciul, iar pe de altă parte sumele ajunse astfel la buget vor putea fi reinvestite în campanii antifumat.

O altă abordare legislativă aparte vizibilă în strategia scandinavă a fost aplicarea unei interdicţii privind fumatul pe balcon, dacă acesta poate constitui un inconvenient pentru vecini. Proponenţii legii au lăsat aplicabilitatea acestui tip de regulă la latitudinea asociaţiilor de proprietari. Dacă locatarii hotărăsc de comun acord că este mai benefic pentru toţi să nu se fumeze pe balcon, atunci în blocul respectiv fumatul pe balcon este considerat interzis. De asemenea, cetăţenii finlandezi nu au voie să fumeze în mașinile proprietate privată în prezenţa minorilor sub 15 ani.

În plus, pentru a reduce atractivitatea produselor pe bază de tutun, mai ales în rândul tinerilor, Finlanda a interzis comercializarea produselor pentru copii care imită produsele pe bază de tutun. Astfel nu se mai pot vinde gume de mestecat în formă de ţigări ori ciocolăţele în formă de pipă și alte astfel de dulciuri-reclamă.

Pe lista măsurilor-cheie adoptate de finlandezi se numără și standardizarea aspectului pachetelor de ţigări, prin renunţarea la diferenţieri bazate pe logo, formă și culoare. Mai mult, magazinelor le este interzisă afișarea la vedere a produselor pe bază de tutun. Un client care dorește să cumpere ţigări dintr-un magazin finlandez trebuie mai întâi să consulte vânzătorul.

Însă toate aceste măsuri coercitive ar fi dezechilibrate dacă statul nu ar investi în sprijinirea celor care doresc să renunţe. De aceea guvernul finlandez a alocat bani de la bugetul de stat pentru dezvoltarea sistemului de sănătate astfel încât acesta să cuprindă reţele de suport pentru cei care au nevoie de ajutor pentru a se lăsa de fumat.

Rezultatele acestor măsuri nu s-au lăsat îndelung așteptate. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Finlanda a înregistrat deja progrese importante pe drumul către ţinta programului „Finlanda fără tutun”. Dacă, în 2001, 26% dintre adolescenţii finlandezi de 14-18 ani fumau zilnic, în 2013 procentul lor a scăzut la 13%. Privit din perspectiva a ceea ce a reușit Finlanda până acum și ţinând cont că, în 2013, 16% dintre finlandezii de 15-64 de ani fumau zilnic, pare extrem de realist ca ţara să mai înregistreze încă o scădere, de 14 procente de data aceasta, pentru a ajunge la cei 2% previzionaţi pentru anul 2040.

Footnotes
[1]„Atunci când sunt provocate de fumat, aceste boli nu apar imediat, ci chiar și după 15-20 de ani de consum. În România, cea mai răspândită formă de cancer este cancerul bronhopulmonar. Potrivit unor studii citate de Asociaţia Română pentru Educaţie Pediatrică în Medicina de Familie, 90% dintre cancerele bronhopulmonare se datorează fumatului.”

Note

„Atunci când sunt provocate de fumat, aceste boli nu apar imediat, ci chiar și după 15-20 de ani de consum. În România, cea mai răspândită formă de cancer este cancerul bronhopulmonar. Potrivit unor studii citate de Asociaţia Română pentru Educaţie Pediatrică în Medicina de Familie, 90% dintre cancerele bronhopulmonare se datorează fumatului.”