Utilizarea ţigărilor electronice (cunoscută sub numele de vaping) a înregistrat o creștere constantă în ultimii ani, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
Se estimează că, în mai puţin de șase luni, numărul de utilizatori de ţigări electronice ar putea crește la peste 55 de milioane. Piaţa ţigărilor electronice a depășit 25 de miliarde de dolari, SUA, Japonia și Marea Britanie fiind cei mai mari consumatori.
Vapingul | Dincolo de cortina de fum
Există o concepţie destul de răspândită, dar greșită, potrivit căreia vapingul dăunează mai puţin decât fumatul clasic, iar unii folosesc acest argument pentru a încerca ţigările electronice. Pentru cei care nu știu, vapingul presupune inhalarea aerosolilor produși de ţigara electronică (nu a fumului, ca în cazul ţigărilor obișnuite). Vapingul a fost prezentat ca o alternativă mai bună (de către producători și susţinători) pentru persoanele care luptă împotriva dependenţei de tutun, din cauza conţinutului scăzut de nicotină și a lipsei de aditivi otrăvitori, precum plumbul, mercurul sau arsenicul. Dar cine sunt acești producători și susţinători și care este agenda lor?
Scăderea treptată a consumului de ţigări, în special în ţările dezvoltate, a determinat producătorii multinaţionali de tutun să își îndrepte atenţia către piaţa vapingului.
În spatele mărcilor la modă, precum VaporFi în Australia, Vuse, Blu, Juuls și MarkTen în SUA și Vype din Marea Britanie, se află companii bine cunoscute precum British American Tobacco, Altria și RJ Reynolds, care au ajuns în dizgraţia investitorilor, guvernelor și publicului. Aceste companii au găsit însă modalităţi de a ocoli legislaţia și publicitatea negativă pe care a îndurat-o industria tutunului în ultimii 30 de ani, găsind un punct de sprijin într-o piaţă în plină dezvoltare.
În timp ce a afectat industria tutunului prin creșterea gradului de conștientizare cu privire la ratele de mortalitate asociate fumatului, „războiul împotriva tutunului” nu a eradicat cele mai mari șase companii din industria tutunului, cunoscute sub numele de „Big Tobacco”. Aceste companii cheltuiesc în continuare aproape 26 de milioane de dolari pe zi pentru publicitate, peste 700 de milioane de dolari fiind alocate anual ţigărilor electronice. Această investiţie semnificativă a făcut ca industria să obţină un profit de peste 915 miliarde de dolari la nivel mondial în 2018.
Taxele mari, o metodă de descurajare a fumatului?
Modul de repliere al acestor uriașe conglomerate multinaţionale ar trebui să fie un motiv de îngrijorare. Cu bugete mai mari decât cele ale multor state mici, acestea profită de oportunitatea de a atrage adolescenţii prin intermediul reţelelor sociale și al reclamelor creative. Industria tutunului a fost impozitată până la punctul în care mulţi producători mici au ieșit de pe piaţă sau au fost înghiţiţi de companiile mai mari.
Motivul din spatele acestor taxe ridicate este că ele acţionează ca un factor de descurajare, făcând produsul prea scump pentru a fi cumpărat. Cei care fac lobby antitutun susţin că impozitarea este o modalitate eficientă de a aborda aceste mari companii, dar profitul de 915 miliarde de dolari sugerează că există încă multe stimulente care ajută vânzările, iar numărul mare de fumători (1,1 miliarde în întreaga lume) ar trebui să ne arate că impozitarea nu este soluţia de care avem nevoie.
Vapingul, epidemia care lovește tinerii
În Australia, experţii în domeniul sănătăţii înţeleg din ce în ce mai bine faptul că nu ar trebui să se grăbească să aprobe ţigările electronice. Totuși, în acest moment legislaţia este neclară. Site-ul serviciului naţional australian de consiliere în domeniul sănătăţii, Australia’s Health Direct, precizează: „În toate statele și teritoriile care aparţin Australiei este ilegală comercializarea, deţinerea sau folosirea ţigărilor electronice care conţin nicotină. Acest lucru nu garantează totuși că toate ţigările electronice vândute legal sunt lipsite de nicotină.”
Adolescenţii reprezintă grupul cel mai susceptibil la practicile de marketing și prin urmare reprezintă o piaţă-cheie pentru producători. Organizaţia Cancer Council a raportat că vapingul este cea mai populară formă de fumat în rândul tinerilor între 18 și 24 de ani. Tendinţele sunt similare în alte părţi, chirurgul general din SUA catalogând această problemă drept „epidemia ţigărilor electronice la tineri”.
Pentru a fi onești până la capăt, studiile nu au adus dovezi concludente că persoanele care vapează au un risc ridicat de a se transforma în fumători clasici. Dar îngrijorarea care persistă, una întemeiată de altfel, este că nicotina – indiferent dacă este eliberată în fum sau aerosoli – creează dependenţă.
Organizaţia Cancer Council a raportat că vapingul este cea mai populară formă de fumat în rândul tinerilor între 18 și 24 de ani.
Maddie Nelson, o adolescentă de 18 ani din Utah, care a început să vapeze la vârsta de 15 ani, a fost în comă indusă medical timp de trei zile, după ce s-a îmbolnăvit din cauza complicaţiilor asociate obiceiului zilnic de a folosi ţigări electronice. Într-un interviu ulterior, Maddie a afirmat că medicii au diagnosticat-o cu pneumonie eozinofilică acută și i-au explicat că avea „particule de ţesut gras acumulate în plămâni, asociate cu glicerina din lichidul pentru ţigara electronică”. Este clar că corpul ei încerca să lupte împotriva unei infecţii pulmonare, deoarece eozinofilele sunt un tip de celule sangvine care fac parte din sistemul imunitar.
Impactul vapingului asupra corpului uman este un motiv de îngrijorare în rândul experţilor medicali, deoarece efectele secundare sunt relativ necunoscute. Prin urmare, ei recomandă abstinenţa. Experţii de la Centrul pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor din SUA și de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii și-au declarat îngrijorarea cu privire la conţinutul produsului, chiar dacă studiile în acest domeniu nu au avansat foarte mult. Unele din substanţele chimice utilizate, inclusiv îndulcitorii, pot fi considerate iritante și s-a descoperit că provoacă inflamaţii ale căilor respiratorii.
Anunţul Centrului pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor conform căruia SUA ar fi putut înregistra cel de-al nouălea deces cauzat de leziunile pulmonare grave provocate de vaping ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă. Există o listă din ce în ce mai lungă, care a ajuns la 530 de cazuri în SUA, de persoane care raportează urgenţe respiratorii, iar singurul numitor comun este că acestea sunt utilizatoare de ţigări electronice fie cu nicotină, fie cu ingrediente derivate din canabis.
Vapingul | Inventariind pagubele
Colegul meu Andres, care s-a lăsat de ţigări în urmă cu mai bine de șase luni, vapează în încercarea de a scăpa de dependenţa de nicotină. L-am întrebat cât de îngrijorat este, având în vedere cercetările recente. „Știu că este rău, dar pentru mine este răul cel mai mic”, a spus el, ridicând din umeri stoic. Dar ochii lui trădau o senzaţie de disconfort.
Nu este vorba de o atitudine războinică sau de dorinţă de autovătămare. Vapingul a fost promovat, cu succes, drept un surogat bun pentru dependenţii de nicotină. Andres este unul dintre milioanele de oameni afectaţi anual de tragedia consumului de nicotină. „Bunica mea a murit de cancer pulmonar cauzat de fumatul pasiv, bunicul meu fiind fumător. El trăiește încă și nu are nici urmă de cancer. Este un risc cu care am ales să trăiesc”, spune el, aproape scuzându-se.
Citește și: Vaping-ul, această plagă deghizată în revoluţie
Big Tobacco susţine că a investit sume mari în cercetare pentru a face experienţa fumatului mai sigură și mai curată și încearcă să ne convingă că vapingul este o alternativă mult mai sănătoasă la ţigări. Aș îndemna la prudenţă, așa cum o fac deja instituţiile care conduc lupta împotriva cancerului și a bolilor pulmonare. Odată cu creșterea numărului de decese, cercetătorii de la Australian Cancer Council au emis o declaraţie în care avertizează împotriva folosirii ţigărilor electronice: „Odată ce un produs dăunător și care creează dependenţă devine unul de largă circulaţie, este foarte dificil să diminuezi daunele, mai ales atunci când produsul este destinat tinerilor.”
Abordarea acestor probleme ar trebui să reprezinte o prioritate, iar opţiunile nu ar trebui să se limiteze niciodată la „renunţ (la fumat) sau mor”. Este un slogan grozav, dar nu este practic. Vapingul nu este singura opţiune; oamenii au renunţat la tutun cu mult înainte de a exista ţigările electronice. Educarea utilizatorilor cu privire la riscurile pentru sănătate, implementarea și aplicarea reglementărilor care protejează generaţia mai tânără și tragerea la răspundere a producătorilor de tutun sunt primii pași în soluţionarea acestei probleme.
Nigel Byng este scriitor și locuiește în West Palm Beach, Florida, deși rădăcinile sale sunt în Caraibe. Are experienţă în lucrul cu grupuri marginalizate din Marea Britanie și este pasionat să scrie despre modul în care dragostea și harul lui Dumnezeu depășesc limitele înţelegerii noastre. O versiune a acestui articol a apărut iniţial pe site-ul Signs of the Times Australia.
