Mâncarea fast-food s-a schimbat în ultimii 30 de ani. Și nu în bine.

216

Nimeni nu pretinde că mâncarea de tip fast-food poate fi sănătoasă (cu excepţia celor care o produc sau o vând), dar căderea în ispitele dulci sau picante ale acesteia este aproape inevitabilă, pe măsură ce oferta restaurantelor de acest tip se diversifică, iar preţul rămâne destul de accesibil. Cei care adoră gustul acestor alimente preparate rapid ar trebui să știe însă că preţul este mult mai piperat decât le indică nota de plată și că riscurile sunt mai mari decât cele la care erau expuși consumatorii de fast-food de acum 3 decenii.

Ori de câte ori te duce gândul și (de obicei cu o viteză impresionantă) pasul către un loc în care se vinde mâncare fast-food, e nevoie să te informezi suficient cât să nu maximizezi pagubele pe care le pot produce aceste alimente în organismul tău, scrie pe blogul său unul dintre bucătarii celebri din ţara noastră. De exemplu, dacă știi că „ingredientele atent selecţionate din reclame sunt o păcăleală”, poţi evita burgerii, pentru că e imposibil să identifici originea și calitatea cărnii tocate și amestecate cu sare și grăsime în exces și cu o doză necunoscută de conservanţi. După cum ar fi recomandabil să refuzi cartofii rumeniţi într-un ulei supus unui număr nebulos de prăjiri sau maioneza și ketchupul doldora de zahăr și grăsimi.

Atunci când foamea și pofta se așază neliniștit în aceeași ecuaţie, argumentele contra unei gustări nesănătoase se pot dilua în câteva clipe, dând frâu liber unei alegeri care, de cele mai multe ori, nu reușește să rămână singulară.

În 2010, se estima că românii cheltuie 2 miliarde de euro pe produse de tip fast-food, de aproximativ 15 ori mai mult decât pentru abonamentele la sala de sport.

O alegere care contrariază din cel puţin două puncte de vedere – chiar atunci când se aleg produse ieftine, preţul lor e sensibil mai ridicat decât al celor gătite acasă (lucru care ar trebui să conteze, având în vedere veniturile mai degrabă mici ale românilor), iar informaţiile despre calitatea acestor produse abundă, așa încât oricine are ocazia să afle că fast-foodul înseamnă, în cel mai bun caz, calorii goale.

Există însă un motiv solid pentru care amatorii de fast-food se reîntorc mereu la „locul faptei”: renunţarea la acest tip de alimente este una dificilă, dependenţa de acestea fiind greu de frânt, iar recidivele au șanse mari de apariţie, exact ca în cazul adicţiei de droguri, potrivit unui studiu realizat de Universitatea din Michigan (despre dependenţa de fast-food și modul în care aceasta este alimentată de producători vorbește pe larg un articol din Semnele timpului, Dependenţa de alimente procesate se poate derula după modelul adicţiei de droguri).

Un studiu publicat în 2018 în jurnalul Academiei de Nutriţie și Dietetică de către cercetători de la Universitatea din Boston a arătat că și produsele fast-food s-au schimbat de-a lungul timpului: deși în oferta variată a restaurantelor fast-food au fost introduse și opţiuni mai sănătoase, în ansamblul ei, mâncarea fast-food ridică mai multe probleme decât acum 30 de ani.

Cercetătorii au analizat modificările din meniurile a 10 dintre cele mai populare restaurante de tip fast-food (printre care McDonald’s, KFC și Burger King) în intervalul 1986-2016 și au afirmat că există probabil o legătură între aceste schimbări și creșterea obezităţii și a afecţiunilor cronice din ultimii ani.

În cele 3 decenii acoperite de studiu, numărul de feluri principale, garnituri și deserturi a crescut cu 226%, această diversificare fiind acompaniată de o creștere a porţiilor (cu peste 70 de grame numai în cazul deserturilor), dar și a numărului de calorii la fiecare categorie (un plus de 90 de calorii la felurile principale și de 42, respectiv, 186 de calorii la garnituri și deserturi).

Nu doar porţiile de mâncare (cu caloriile aferente) au înregistrat o creștere, ci și cantitatea de sodiu folosită pentru producerea lor. Astfel, doza de sodiu a crescut cu 13,8% din valoarea zilnică în cazul felurilor principale și cu 11,7% în cazul garniturilor. O veste rea – dacă dăm credit unui studiu finlandez care a durat 12 ani și a conchis că un aport ridicat de sare se asociază cu un risc dublu de insuficienţă cardiacă.

„Persoanele care au consumat peste 13,7 grame de sare pe zi au manifestat un risc de două ori mai mare de insuficienţă cardiacă în comparaţie cu cele care au avut un aport sub 6,8 grame“, declara Pekka Jousilahti, profesor cercetător în cadrul Institutului Naţional pentru Sănătate şi Bunăstare din Helsinki, amintind că Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă un consum de cel mult 5 grame pe zi.

Studiul Universităţii din Boston a mai arătat, pe baza datelor din intervalul 2007-2010, că alimentele de tip fast-food au reprezentat 11% din consumul zilnic de calorii.

Constatând că 4 din cele 10 lanţuri de fast-food au oferit informaţii despre conţinutul de calciu și de fier al produselor oferite, cercetătorii au admis că acești doi nutrienţi se regăsesc mai mult în mâncarea fast-food decât acum 30 de ani – fierul este mai prezent astăzi în deserturi, iar conţinutul de calciu al garniturilor și deserturilor este mai ridicat. Totuși, pentru cei care își doresc un aport mai mare de calciu și de fier, produsele mai puţin procesate reprezintă o variantă mai bună, subliniază cercetătorii.

„Trebuie să găsim moduri mai bune de a ajuta oamenii să consume mai puţine calorii și sodiu la restaurante fast-food. Cerinţa ca lanţurile de restaurante să afișeze caloriile pe meniurile lor este un început”, a declarat Megan McCrory, coordonatoarea studiului, care a menţionat că o schimbare bine-venită ar fi oferirea de porţii diminuate, la preţuri proporţionale.