Pentru multe femei, sarcina este o bucurie și un timp aparte, chiar magic ar spune unele proaspete mămici. Rareori se vorbește însă și despre excepţii, despre femeile care suferă de probleme mintale, cum ar fi depresia chiar dinainte de a naște.

Joshna Mavji și soţul ei au încercat să aibă un copil pe cale naturală, dar în faţa eșecurilor repetate au apelat la fertilizarea in vitro. Sarcina s-a dovedit extrem de dificilă, departe de ceea ce își imagina și își dorea Joshna. După ce a fost diagnosticată cu hiperemeza de sarcină, sau cu ce se mai cheamă „sarcină toxică” și care presupune greţuri și vărsături severe, Joshna și-a petrecut primele trei luni din sarcină mai mult prin spitale, ceea ce nu și-ar fi imaginat că ar fi mare lucru având în vedere că ea însăși este medic.

Însă dificultăţile sarcinii au început să o apese pe suflet. Iar faptul că și-a dorit acest „copil miraculos” pentru atâta timp o făcea să simtă că ar fi trebuit să ducă o sarcină perfectă. Când i-a spus medicului care s-a ocupat de procedura FIV că se gândește să avorteze, reacţia medicului de surprindere și neînţelegere a făcut-o să se simtă și mai „patetică și proastă”. În schimb, medicul i-a recomandat să meargă la psihiatru, care i-a prescris antidepresive. Lui Joshna i s-a părut atât de dificilă sarcina încât pe viitor nu își mai pune problema decât să adopte, dacă își va mai dori un copil.

Louise Baker nu a avut probleme să rămână însărcinată, chiar de două ori, însă fiind anxioasă din fire, a simţit cum această problemă i s-a acutizat pe timpul celor două sarcini. Deși nu a suferit probleme fizice precum Joshna, Louise și-a urât sarcinile din cauza stării ei mintale, în special pe prima, când își făcea griji pentru fiecare detaliu, ajungând să creadă că și-a otrăvit copilul când i-a administrat niște medicamente pisicii. A doua sarcină a fost marcată de moartea unui bebeluș al unor prieteni de familie, eveniment care nu doar că i-a provocat și mai multă anxietate, dar a făcut-o să se simtă de parcă nu ar merita să aibă o sarcină și un copil sănătos și că prietena îndoliată ar fi fost o mamă mult mai bună ca ea.

Pentru aceste femei, care se simt izolate și nu pot să vorbească cu nimeni din cauza fricii de a nu fi înţelese greșit și stigmatizate, sarcina este o perioadă traumatizantă, de izolare și retragere în sine cu propriile gânduri negative. Multe dintre mame sunt și speriate, fiindcă nu înţeleg ce li se întâmplă. În timp ce se vorbește tot mai des despre depresia post-partum, depresia perinatală este aproape necunoscută, deși multe femei experimentează această problemă mintală, scrie BBC.

Din fericire, apar din ce în ce mai multe studii care atrag atenţia asupra nevoii unor servicii specializate dedicate îngrijirii sănătăţii mintale a mamelor în timpul sarcinii și după naștere. Studiul Family Ruptures, Stress, and the Mental Health of the Next Generation arată că stresul mamei din timpul sarcinii, cauzat de exemplu de un deces în familie, poate duce la anxietate, depresie și ADHD la copil. Acesta este unul dintre primele studii realizate pentru a arăta impactul stresului suferit de mamă în sarcină asupra sănătăţii mintale a copilului mai târziu în viaţă, cercetătorii spunând că este mare nevoie de programe dedicate sănătăţii mintale a mamelor dacă vrem ca generaţiile viitoare să aibă cât mai multe șanse la o viaţă sănătoasă și productivă pentru economie, pe măsură ce expunerea la un potop tot mai mare de informaţii negative prin internet și social media crește nivelul de anxietate în general.