Mai mult de două treimi dintre români (66,8%) ar fi dispuşi să își schimbe radical drumul în carieră, chiar dacă pentru acest lucru ar trebui să treacă printr-o reconversie profesională, în timp ce aproape o treime (33,2%) ar alege să facă acest lucru doar dacă ar fi forţaţi de circumstanţe, arată studiul global „Decoding Global Trends in Upskilling and Reskilling”, realizat de BestJobs şi Boston Consulting Group.

Respondenţii din România care consideră că locul lor de muncă urmează să aibă de suferit din cauza schimbărilor tehnologice lucrează în domenii precum digital & analiză şi automatizare (59%), IT şi tehnologie (52%), finanţe şi audit (45,6%). Cel mai puţin liniștiţi la acest capitol sunt angajaţii din vânzări (31%), juridic (24%) şi asistenţă socială (23%).

Din trei români, doi ar fi dispuşi să o ia de la zero în carieră, ca răspuns la transformările din tehnologie, iar şapte din zece deja își dedică o perioadă semnificativă dintr-un an instruirii în vederea perfecţionării aptitudinilor, astfel încât să rămână competitivi pe piaţa muncii, în ciuda schimbărilor impuse de hipertehnologizare și de globalizare.

La polul opus, 33,2% dintre români nu s-ar apuca să înveţe pentru a dobândi aptitudini și cunoștinţe noi, utile pentru un job diferit, decât dacă ar întâmpina probleme serioase pe piaţa muncii.
Mai mult de un sfert dintre români (26%) consideră că petrec prea puţin timp pe an ocupându-se cu dezvoltarea competenţelor.

La nivel global, angajaţii spun că sunt conştienţi de avansul tehnologic şi de automatizare, 61% dintre aceştia afirmând că propriile locuri de muncă vor fi afectate într-o mare măsură de aceste trenduri. Respondenţii care se simt cel mai puţin afectaţi vin din: America Centrală, Marea Britanie, China şi România. Totodată, angajaţii cei mai speriaţi de aceste trenduri provin din: Grecia, Portugalia, Nigeria, Brazilia şi Japonia.

În privinţa efectelor globalizării, cei mai mulţi respondenţi care cred că jobul lor va fi afectat de această tendinţă sunt angajaţii din ştiinţă şi cercetare (41,7%), IT & tehnologie (41%), digital & analiză şi automatizare (40,3%). De partea cealaltă, cei care se consideră mai puţin afectaţi de globalizare lucrează în administraţie şi secretariat (26,4%), media şi informaţii (25,4%) şi juridic (23%).

În funcţie de timpul alocat de către angajaţi pentru învăţare și dezvoltare profesională, România se situează pe locul 31 în rândul ţărilor analizate. Aproximativ 71% dintre respondenţii români declară că alocă săptămâni sau chiar câteva luni pe an pentru astfel de activităţi, cei mai mulţi dintre aceştia venind din domenii precum ştiinţă şi cercetare, IT şi sănătate.

Ţări precum Mexic, Panama şi Republica Dominicană se află pe primele trei locuri în privinţa disponibilităţii angajaţilor să treacă printr-un proces de reconversie profesională, cu un procent de circa 90% dintre angajaţi. Pe de altă parte, angajaţii din ţări precum Iran, Bulgaria, Polonia sau Germania, sunt cel mai puţin deschişi la această idee, într-un procent de până la 53% pentru fiecare dintre aceste ţări.

În România, cea mai mare deschidere pentru reconversie profesională o au angajaţii din domenii precum vânzări (78,3%), media şi informaţii (78%), achiziţii şi logistică (74,4%). La polul opus, se află cei din IT (54%), ştiinţă şi cercetare (53,9%) şi juridic (53,6%).

La capitolul resurselor folosite pentru învăţare, cei mai mulţi angajaţi români (69,3%) preferă să înveţe singuri (self-learning), ori se bazează pe trainingul la job (66,8%) pentru a dobândi noi aptitudini profesionale. De asemenea, o pondere importantă în instrumentele de învăţare o au aplicaţiile mobile (24%) şi cursurile online (20%).