Ce ne învaţă societatea despre dragoste şi căsătorie

1669

În era în care divorţul pare să fie consecinţa inamovibilă a căsătoriei şi în care din ce în ce mai multe persoane aleg să sară dintr-o relaţie în alta, este just să ne întrebăm dacă ce se întâmplă azi protejează mai bine dragostea şi familia, în comparaţie cu alte vremuri.

„Traiul de unul singur se potriveşte cu valorile moderne. Promovează libertatea, confortul personal şi realizările profesionale.” Comentariul vine din partea autorului cărţii Going Solo, Eric Klinenberg. Şi este greu de demonstrat că nu are dreptate, dar întrebarea este: asta vrem să spunem?

Cultura sexului fără angajamente? Îţi dă putere. Ba mai mult, este chiar un motor pentru progresul femeii în societate, proces întreţinut şi condus chiar de către femei, susţine un articol în The Atlantic care analizează mai multe cărţi pe această temă.

„Ca să vorbim sincer, progresul feminismului depinde acum în mare parte de existenţa acestei culturi. Şi în mod surprinzător, sunt mai multe femei decât bărbaţi, care perpetuează această cultură, în special în şcoli, pentru a-şi face loc pentru succes, întotdeauna gândindu-se la ţintele proprii”, scrie în The Atlantic.

Din ce în ce mai mulţi copii care cresc în case monoparentale? Este un lucru bun, spune Katie Roiphe, jurnalist şi profesor, într-un articol pentru New York Times.

„Dacă îţi închipui că mariajul asigură o viaţă bună pentru copiii tăi, trebuie doar să intri într-o librărie şi să deschizi orice roman, sau să te duci la teatru la orice piesă, sau să iei cina cu oricare dintre cunoscuţii tăi. Suferinţa este peste tot, iar părinţii căsătoriţi, chiar şi cei fericiţi, ajung să crească copii cu probleme, la fel cu părinţii singuri ajung să crească copii puternici şi sănătoşi”, scrie Roiphe.

Dacă am fi citit despre producţia de maşini, costul diferitelor surse de electricitate sau performanţa telefoanelor mobile, atunci am avea informaţii şi dovezi clare. Dar când vine vorba despre lucrurile care contează cel mai mult în viaţă, dovezile sunt de multe ori discutabile şi sentimentele sau impresiile, de multe ori, puternice.

Unii îşi doresc să audă că Facebook poate substitui căsătoria pe care nu o pot forma, că prietenii şi animalele de companie aduc mai multă mulţumire şi satisfacţie decât copiii pe care nu vor să îi facă sau că pot găsi parteneri sexuali fără număr, la orice vârstă. Percepem ceea ce suntem pregătiţi să percepem (prin filtrul propriei culturi, experienţe, educaţie) spunea teoreticianul Walter Lippmann, cunoscut pentru teoriile sale validate despre mass-media şi opinia publică.

Alţii însă vor să audă că există viaţă după căsătorie şi au de unde căci din ce în ce mai multe studii arată beneficiile traiului în cuplu. Când francezul Frederic Beigbeder a scris că dragostea durează trei ani, lumea a luat-o drept postulat ştiinţific. Studiile spun însă, că deși căsătoria poate avea și efecte negative asupra vieţii oamenilor, există aspecte pozitive puţin cunoscute şi popularizate, iar educaţia rămâne un factor cheie pentru reuşita unei căsnicii.

Până la un punct, singurătatea are avantajele ei, care, în esenţă, înseamnă libertate din toate punctele de vedere. Totuşi, cercetătorii au ajuns la concluzia că numărul crescut al celor care sunt necăsătoriţi constituie o problemă pentru societate. În studiul numit „Bowling alone”, cercetătorul Robert D. Putnam, de la Universitatea Harvard, afirmă că singurătatea subminează angajamentul civil pe care o societate democratică îl cere din partea cetăţenilor săi.

Alte studii afirmă că singurătatea este şi o problemă de sănătate. Este un factor agravant pentru boli, din cauză că slăbeşte sistemul imunitar, și poate crește riscul de deces cu 10%. În cele din urmă, declinul familiei alcătuite din doi părinţi generează sărăcie în cazul generaţiilor viitoare.

În ceea ce priveşte copiii ai căror părinţi trăiesc în concubinaj, un raport publicat de National Marriage Project arată că sunt ameninţaţi de numeroase pericole: lipsa performanţei şcolare, stres psihic, abuz fizic şi sărăcie. Ba chiar concubinajul afectează copiii mai mult decât divorţul.

Iar copiii din familiile mono-parentale sunt expuşi riscului sărăciei. Potrivit recensământului realizat în anul 2009, în Statele Unite ale Americii, rata sărăciei în rândul părinţilor singuri era de 37,1%, în timp ce sărăcia în rândul copiilor proveniţi din familii cu ambii părinţi era de numai 6,8%. Iar potrivit cercetătorilor de la Heritage Foundation – Leadership for America, copiii crescuţi de un singur părinte ajung de trei ori mai des la închisoare înainte să împlinească 30 de ani.