Gândește mai departe

„AI înlocuiește sarcinile efectuate de om mai repede decât crezi”, „Pierderea de joburi pe Wall Street ar putea depăși 200.000 ca urmare a substituirii lor cu AI”, „AI va înlocui angajaţii în 41% dintre companii în următorii cinci ani” și, mai recentul „Bill Gates prevede că doar 3 joburi nu vor fi afectate de AI...

În practică, oamenii se acuză des de comiterea unor sofisme și de multe ori acuzaţia este falsă. O asemenea acuzaţie poate fi lansată de cineva care nu înţelege bine ce sunt și cum funcţionează erorile de gândire sau de o persoană manipulatoare, care profită tocmai de ignoranţa persoanelor din prima categorie.

Trăim într-o lume polarizată, în care teoriile conspiraţiei proliferează, dar unele persoane sunt mai înclinate decât altele să consume și să propage aceste teorii, în loc să le ignore sau să le demistifice.

Aproximativ 10% dintre americani și 7% dintre brazilieni cred că Pământul este plat, că aselenizarea este un mit și că cei care s-au vaccinat împotriva Covid-19 au primit în mod inconștient și un cip împreună cu vaccinul.1 Alte câteva procente nu sunt siguri că informaţiile oficiale sunt adevărate.

Ceea ce gândim despre noi înșine devine în timp realitatea noastră. Un motiv îndeajuns de bun pentru a identifica gândurile distorsionate lăsate să ruleze în mod obișnuit și pentru a căuta strategii de construire a unei gândiri (mai) sănătoase.

Cauza discutabilă, cu varianta latinească cum hoc ergo propter hoc, vizează eroarea prin care cineva consideră că un anumit fenomen este cauza producerii altuia numai pentru că s-a produs împreună sau în același timp cu acesta și, eventual, pentru că simultaneitatea celor două s-a repetat atât cât să se suspecteze că este vorba de o...

Ne folosim experienţa și cunoștinţele pentru a înţelege ceea ce ne e necunoscut sau inaccesibil. Suntem atrași de tipare și judecăm lumea prin prisma a ceea ce deja ne este familiar. Însă, din dorinţa de a înţelege mai repede unele lucruri, tragem adesea concluzii fără a avea la bază dovezi suficiente. Astfel cădem în capcana...

Faptul că suntem înzestraţi cu capacitatea de a anticipa (cel puţin unele dintre) rezultatele activităţilor noastre este fără îndoială o binecuvântare. Putem anticipa însă și evenimente puţin sau deloc probabile, din teamă sau precauţie exagerată, ceea ce ne împinge în braţele unei erori de argumentare comune, cea a pantei alunecoase.

Într-o discuţie argumentativă, fiecare parte implicată trebuie să-și poată expună punctul de vedere fără constrângeri, discriminare sau interferenţe. Aceasta este, de altfel, o premisă importantă în încercarea depășirii diferenţelor de opinie. În practică însă, adesea lucrurile sunt departe de acest ideal. Interlocutorii nu doar că nu-și respectă dreptul la liberă exprimare, dar apelează și la...

Ceea ce numim „argument irelevant” este o eroare de argumentare prin care cineva plasează, într-o controversă sau într-un discurs, un argument care doar pare să aibă legătură cu o idee pe care vrea să o susţină, dar care mută atenţia pe altceva.

În ritmul accelerat care a ajuns, aproape fără voia noastră, să ne caracterizeze vieţile, primul sacrificat este timpul pentru suflet. Sub titlul Distinctiv, Federaţia Studenţească AMiCUS România a lansat o serie de podcast-uri menite să ducă informaţia de calitate din articolele Semnele timpului în cele mai dinamice contexte.

Chiar dacă jumătate dintre noi ne raportăm la creativitate ca la o însușire rară pe care o deţine cealaltă jumătate, în realitate creativitatea este asemenea unui mușchi: cu cât o exersăm mai frecvent, cu atât mai creativi devenim.

Măsurile de distanţare socială și de autoizolare impuse de autorităţile din România în contextul pandemiei cu noul coronavirus au generat un val de neliniște și întrebări legitime: Sunt necesare? Sunt eficiente? Ajută sau mai degrabă duc la probleme în lanţ?

Starea de urgenţă instituită în România la data de 16 martie 2020 a adus în discuţie multe întrebări referitoare la modul în care societatea noastră este construită și funcţionează. Printre acestea, restricţionarea exercitării drepturilor fundamentale a adus în dezbatere necesitatea libertăţii și întinderea limitelor sale într-o societate democratică.

Marea provocare a liderilor lumii care se confruntă la ora actuală cu COVID-19 este identificarea răspunsului optim pentru o boală cu câteva trăsături care o fac dificil de combătut.

Unul dintre cele mai de impact fragmente de literatură care ilustrează pregătirea potrivită pentru o criză materială sau financiară vine din Antichitate. Mai precis, din Biblie.

Realitatea nu-i întotdeauna un „loc” plăcut și calm, care să ne confere sentimentul de siguranţă atât de necesar stării de bine. Ceea ce se întâmplă astăzi la nivel global arată cât de fragil este echilibrul lumii, cât de ușor putem pierde controlul asupra lucrurilor peste care ne declarăm stăpâni.

Ni se tot spune să ne distanţăm social, ca și când socialul ar fi ceva exterior fiinţei umane, parcă nu ar fi elementul ei constitutiv. Pentru a ne proteja unii pe alţii, mai bine să ne distanţăm acum social, pentru a salva apropierea sufletească. Altfel spus, să sacrificăm exteriorul de dragul interiorului și prezentul de...

Circulă zilele acestea zeci poate sute de mii de articole  despre criza generată de noul coronavirus. Ce este criza, cum trecem prin ea, ce să facem, cum să facem, de ce trebuie să facem etc. Un singur lucru pare cert zilele acestea: incertitudinea cu privire la viitor. Am prefera ca o autoritate să iasă public...

Pe peretele camerei, în adolescenţă, „postasem” un citat din Blaise Pascal. Era o cugetare cu care rezonam, nu fără oarecare trufie: „Nefericirea oamenilor provine dintr-un singur lucru: din acela că nu știu să rămână liniștiţi într-o cameră.”

Curajul nu este opusul fricii, nici al precauţiei. Adevăratul curaj este ceea ce faci chiar în mijlocul fricii.