Datorită fricii suntem mult mai atenţi în timpul evenimentelor care ne pot pune viaţa în pericol, de la condusul maşinii sau traversarea străzii, până la manevrarea unor materiale sau substanţe care ne periclitează viaţa. Uneori, frica poate fi distructivă, împiedicându-ne să ne atingem ţelurile. Din acest motiv şi judecând după natura situaţiei în care apare sentimentul de frică, este nevoie să dezvoltăm mecanisme prin care să învingem această stare interioară.

Din cauza fricii, este posibil să dezvoltăm obstacole mentale în situaţii care, în mod normal, nu sunt periculoase, cum ar fi, de exemplu, vorbitul în public. Acţiunea de a ţine un discurs în faţa auditoriului se clasează pe primul loc în topul lucrurilor de care americanilor le este frică, spune Laurie Rozakis în cartea Cum să vorbim în public. În acest clasament, frica de moarte se clasează abia pe locul al şaselea.

Calea fricii

Frica apare la nivel mental în mod inconştient, provocând în creier un fel de reacţie în lanţ, arată How Stuff Works. Tot procesul începe de la un anume stimul, care poate fi o insectă, un hoţ, un accident sau chiar o scenă pe care trebuie să prezinţi un discurs în faţa auditoriului. Până la finalul „lanţului”, acest stimul ajunge să influenţeze şi alte părţi ale corpului nostru, provocând efecte precum un ritm cardiac crescut sau o respiraţie sacadată.

În faţa unei ameninţări, oamenii, dar şi animalele au trei modalităţi de abordare a problemei: încremeneşti, fugi, lupţi (nu doar luptă sau fugi), scrie Joe Navarro, specialist în comunicare nonverbală, în cartea sa Secretele comunicării nonverbale – Ghidul unui fost agent FBI pentru „citirea” rapidă a oamenilor.

Câteva metode prin care să ne învingem fricile?

Setarea mentală joacă un rol important în depăşirea fricii. Chiar dacă în unele cazuri acest sentiment este benefic, ajutându-ne să înfruntăm situaţii periculoase şi chiar să ne salvăm viaţa, în alte situaţii frica nu face altceva decât să creeze o barieră în faţa împlinirii tale personale şi profesionale.

Accentuarea curajului, în detrimentul sentimentului de securitate este un prim pas în această setare mentală, arată INC. Oamenii sunt mult mai dispuşi să rămână într-o relaţie în care sunt nefericiţi ori să lucreze în continuare în acelaşi loc, doar pentru că aceste lucruri le asigură un anume confort şi oarecare siguranţă. Nu teama că vei rămâne fără acestea, cât nevoia de a-ţi atinge idealurile ar trebui să primeze.

Atunci când frica este înlocuită cu sentimentul de nerăbdare şi entuziasm, contribuim la micşorarea acestei stări psihologice, arată aceeaşi sursă. Ideal este să ajungi la momentul acela în care vei privi lucrurile care îţi provoacă sentimente de teamă ca pe nişte provocări şi vei fi entuziasmat să încerci să le dobori sau chiar să te bucuri de experienţa pe care ţi-o oferă, în loc să fii copleşit de frică.

De asemenea, faptul că îţi confrunţi fricile şi încerci să le depăşeşti nu poate contribui decât în mod pozitiv asupra mentalului, ajutându-te să devii mai puternic, arată Positivity Blog. Puterea, curajul şi încrederea în sine sunt doar trei calităţi, enumerate de Eleanor Roosevelt, pe care le dobândim în momentul în care hotărâm să nu ne mai ascundem de frică, ci să o înfruntăm.

Curajul nu vine singur dacă nu faci ceva în această privinţă, arată aceeaşi sursă. Un proverb suedez spune că lucrurile mici capătă umbre mult mai mari atunci când intervin grijile. Timpul pe care îl petrecem reflectând sau aşteptând să căpătăm curaj nu face decât să mărească teama de eşec sau să ne creeze impresia că evenimentele care ne copleşesc de frică s-ar putea încheia tragic. Nu în ultimul rând, fiecare frică depăşită ne creşte încrederea în sine şi doza de curaj pe care o avem.

Oricât de dificil ar fi momentul cu care te confrunţi şi oricât de mare ar fi frica ce a pus stăpânire peste gândurile tale, nu renunţa să lupţi pentru a-ţi atinge idealurile. Frica nu trebuie să devină un obstacol în a face faţă unei situaţii sau în a înfrunta un eveniment negativ sau problematic. Sigur, trebuie să faci diferenţa între o situaţie care îţi pune cu adevărat viaţa ta sau a celorlalţi în pericol şi o ipostază în care, prin curaj, îţi poţi duce planurile la bun sfârşit.

Nu în ultimul rând, nu uita de puterea rugăciunii, care poate despica marea în două şi poate muta munţii din loc. În Epistola a doua a lui Pavel către Timotei, la capitolul 1, versetul 7, apostolul scria că „Dumnezeu nu ne-a dat un duh de frică, ci de putere, de dragoste şi de chibzuinţă“. Iar în Întâia Epistolă Sobornicească a lui Petru, la capitolul 5, versetul 7, Petru îi sfătuia pe credincioşi: „aruncaţi asupra Lui toate îngrijorările voastre, căci El însuşi îngrijeşte de voi“. În faţa celor mai mari provocări şi sentimente de frică, rugăciunea, credinţa şi confesarea către divinitate a celor mai ascunse gânduri care te macină şi care îţi provoacă temeri te pot ajuta să îţi recapeţi puterile şi încrederea în sine pentru a depăşi momentele de cumpănă în care te afli.

Iată câteva metode prin care ne putem învinge sentimentul de teamă cu care ne confruntăm în anumite situaţii. Dacă mai cunoşti şi alte metode de a depăşi frica, le poţi împărtăşi cu noi printr-un comentariu.