frica

Dragostea care înghite toate fricile mele

Într-un psalm care ar merita citit în cele mai îngheţate dimineţi și în cele mai întunecate nopţi ale noastre, regele David exprima niște întrebări retorice („De cine să mă tem?/ De cine să-mi fie frică”) cărora contemporanii noștri nu ar prididi totuși să le răspundă.

O generaţie care respiră anxietate

„Întotdeauna îţi este teamă că oamenii te vor judeca sau îţi vor cunoaște slăbiciunea. Este ca și cum ai fi complet dezbrăcat în faţa unei mulţimi uriașe”, povestește Bruno Feldeisen despre lupta ascunsă pe care a purtat-o cu anxietatea.

Mai are loc Dumnezeu în conversaţiile de azi?

Lumea se schimbă pe repede înainte. Ritmul dezvoltării tehnologice și relativizarea valorilor sociale ne-a schimbat discursul despre lume și societate, ne-a schimbat conversaţiile cu cei de lângă noi, aducând noi înţelesuri conceptelor cu care operam până acum. Nimic nu este prea sacru pentru a scăpa de această „recalibrare”, nici măcar conversaţiile despre Dumnezeu.

La 15 ani de la 9/11

Au trecut deja 15 ani de când au căzut Turnurile Gemene. Pentru mulţi americani, dar și pentru alţi cetăţeni ai lumii globalizate care au prins trasmisiunile TV live ale incidentului, senzaţia este că timpul a zburat, dar amintirile au rămas de parcă s-ar fi petrecut ieri. Iar când timpul zboară, dar tu rămâi prins într-un moment îndepărtat, nu e ușor să îţi dai seama cum s-a schimbat lumea de pe lângă tine când nu te uitai.

Atracţie fatală: Rolul presei în perpetuarea terorismului

Astăzi, mai multe publicaţii franceze cunoscute, printre care „Le Monde” și „La Croix”, dar și televiziunile BFMTV și France 24, au luat decizia de a nu mai publica fotografiile teroriștilor care comit atentate fiindcă, inevitabil, aceștia devin eroi pentru restul persoanelor radicalizate care ar putea fi astfel impulsionate să le urmeze exemplul. În Franţa, decizia a stârnit o polemică aprinsă. Este gestul unul de demnitate sau de lașitate?

Cum poate fi limitat impactul psihologic al terorismului

În volumul autobiografic „Noaptea”, supravieţuitorul Elie Wiesel mărturisește fugitiv că Holocaustul i-a răpit credinţa într-un Dumnezeu bun. Iar icoana deconvertirii lui este imaginea atrocităţilor care s-au petrecut „sub un cer tăcut”.

Cum percepem riscurile majore pentru lume

Frica este la ordinea zilei, azi. Și există destule motive pentru asta. Felul în care s-au practicat democraţia și capitalismul în ultimele decenii a împins o lume întreagă în recesiune, a distrus sistemul financiar și bancar și a afectat societatea prin inechitate, sărăcie, șomaj, care au dus mai departe la exacerbarea violenţei, a sentimentelor naţionaliste și a rasismului și intoleranţei. Asta, ca să nu mai vorbim despre terorism și toate celelalte lucruri care au luat-o razna în momentul de faţă.

We just don’t give a tango

„Cea mai înfricoșătoare chestie cu privire la Bruxelles este reacţia noastră la atentat”, titra editorialul lui Simon Jenkins pentru The Guardian și am citit asta pe nerăsuflate, așteptând să îmi oglindească părerea cu privire la două mari greșeli comise de liderii politici de la care ne-am fi așteptat la o cu totul altă ţinută.

Cu nervii întinși la maximum și cu ura la purtător

Iar… iar s-a întâmplat! Printre cinci articole, unul despre feminism, unul despre Donald Trump, unul despre cum să îţi păstrezi partenerul și unul despre cine și ce a mai furat, se strecoară, din ce în ce mai des, unul despre atentate teroriste. De obicei se petrec în ţări din lumea a treia, atât de lipsite de importanţă că generează titluri care nici nu menţionează locaţia, click-bait-uri de genul „Panică după ce o bombă a explodat și cinci persoane și-au pierdut viaţa”. Unde? Cui îi pasă? Ieri însă, scria peste tot cu litere de-o șchioapă: „Bruxelles/ Capitala europeană/ Inima Europei”. Și dacă e în inima Europei, atunci toată Europa tremură. Ne punem mâinile în cap, ne uităm unii la alţii cu ochii goi și începem să ne punem întrebări.

Cum să trăiești o viaţă lungă? Secrete demonstrate știinţific

Mulţi pun longevitatea pe seama influenţei genetice, însă cât trăiești e mai mult legat de cum trăiești, sugerează o serie de cercetări și experţi, care oferă perspective interesante și importante pentru a adăuga ani buni și sănătoși vieţii.

Dan Ariely: Cum funcţionează frica de a rata lucruri

Cunoscut publicului internaţional pentru lucrările sale de psihologie economică, americanul Dan Ariely a dezvăluit într-un clip video mecanismul pe baza căruia funcţionează așa-numita FOMO (Fear Of Missing Out).

Efectele României sărace: de ce le e frică tinerilor români

Un studiu etnografic calitativ desfășurat recent de Reveal Marketing Research publică o resursă utilă oricui dorește să înţeleagă profunzimile sufletului românesc: o cartare a fricilor românilor.