Procrastinarea, cum mai este numită, este acel tip de amânare care presupune că, în loc să facem lucrurile pe care trebuie să le facem, ne ocupăm timpul cu îndeletniciri pe care le considerăm mai plăcute, arată Mind Tools. O astfel de atitudine diminuează drastic productivitatea şi conduce, deseori, la sentimente de regret sau chiar la scăderea stimei de sine, notează Science Daily.
În urma unui studiu la care au participat 24.000 de oameni din toată lumea, cercetătorul Piers Steel, psiholog la Universitatea din Calgary, a ajuns la concluzia că 95% din respondenţi au amânat în mod ocazional anumite sarcini pe care le aveau de îndeplinit, notează NY Times. De asemenea, 25% dintre participanţi s-au declarat „procrastinatori cronici”.
Procrastinarea este un fenomen care se poate traduce prin auto-sabotaj şi poate deveni o barieră în atingerea succesului atât pe plan profesional, cât şi în viaţa personală, arată Psychology Today. De la pregătirea unui proiect, cumpărarea unor bilete la evenimentul la care îşi doresc cu ardoare să meargă şi chiar plătitul taxelor obligatorii, toate aceste acţiuni sunt amânate până în ultimul moment.
Trebuie notat şi faptul că cei care amână anumite acţiuni pot înregistra, de asemenea, probleme de sănătate. De la insomnii şi până la stări de stres şi scăderea sistemului imunitar, aceste întârzieri pot avea efecte negative asupra sănătăţii.
Procrastinatorii se păcălesc, de cele mai multe ori, pe ei înşişi. Scuze de tipul „am şi mâine timp”, „lucrez mai bine sub presiune” sau „mai stau puţin” sunt doar pretexte care rareori au un substrat de adevăr, adaugă aceeaşi sursă.
Academic Success Center din cadrul Universităţii de Stat Oregon dezbate şase motive ale apariţiei procrastinării. Unul dintre cele mai importante motive este lipsa abilităţilor în a îndeplini sarcina pe care o ai de făcut. Astfel, în loc să accepte faptul că are lacune şi să depună un efort în a dobândi o nouă îndeletnicire, individul preferă să amâne respectiva sarcină, pentru că este dificilă. Un alt motiv ar fi lipsa de interes asupra subiectului, faptul că este o activitate plictisitoare. La acestea se adaugă lipsa motivaţiei în a îndeplini respectiva sarcină, teama de eşec, teama de succes sau frica de a nu te ridica la aşteptările altora care s-au născut în urma unui succes şi, nu în ultimul rând, atitudinea rebelă în faţa acelor lucruri impuse.
Cu toate acestea, se pare că procrastinarea are şi aspecte pozitive. Dintre cele trei tipuri de procrastinare propuse de programatorul şi scriitorul Paul Graham, adică a nu face nimic, a alege să faci ceva neimportant şi a alege să faci ceva important, el susţine că ultima este o formă pozitivă a fenomenului. De exemplu, chiar dacă amâni să te bărbiereşti, să tunzi gazonul, ori alte sarcini care nu trebuie făcute imediat şi nu au o importanţă capitală, dacă astfel de acţiuni sunt întârziate de o activitate importantă, productivă, acest lucru poate avea chiar rezultate benefice.
Câteva sfaturi ca să învingi procrastinarea şi să faci lucrurile astăzi!
Chiar dacă găsim şi o latură pozitivă a fenomenului, anumite lucruri trebuie făcute la timpul lor, iar amânarea nu poate decât să conducă la descreşterea productivităţii şi eficienţei şi contribuie la crearea unei stări de tensiune atât psihologică, dar uneori şi interumană.
Pentru a învinge în lupta împotriva procrastinării, ar trebui să te auto-analizezi şi să recunoşti faţă de tine că ai obiceiul de a amâna anumite lucruri (unele chiar importante) pe ultima sută de metri. Pentru a-ţi uşura procesul de analizare, poţi face teste online, cum este cel recomandat de Mind Tools.
Notează-ţi ţelurile pe care vrei să le atingi şi impune-ţi anumite deadline-uri, ne sfătuieşte Forbes. Dacă aceste obiective fixate sunt prea îndrăzneţe sau mai dificil de realizat, gândeşte-te cum ai putea să le „spargi” în mai multe ţinte mici.
Cu fiecare provocare pe care o ai de depăşit, învinge-ţi frica, aplicând câteva tactici de înfrângere a acestui sentiment.
Nu uita să îţi răsplăteşti efortul cu fiecare obiectiv atins şi fiecare sarcină rezolvată, mai adaugă Forbes.
Evită să îţi supraaglomerezi lista de lucruri pe care le ai de făcut, atrage atenţia Positivity Blog. S-ar putea ca, odată stabilite obiectivele, să fii copleşit de numărul acestora. Poţi să notezi două sau trei sarcini importante şi să încerci, pe cât posibil, să te concentrezi asupra lor.
Evită toate sursele care ţi-ar putea distrage atenţia. Că e vorba de Facebook, de e-mail, de jocuri video sau alte astfel de surse, limitează pe cât posibil accesul la ele şi impune-ţi doar câteva momente scurte în care să arunci un ochi asupra lor.
Puterea motivaţiei este mare, aşa că, dacă nu merg metodele de mai sus, îţi poţi ruga un prieten apropiat să te ajute din când în când în acest proces, notează Life Hack. Monitorizându-te, el va putea să îţi atragă atenţia atunci când te abaţi de la lucrurile pe care le ai de făcut şi să te încurajeze să revii la acestea.
Nu uita să îţi monitorizezi singur activitatea şi să bifezi task-urile îndeplinite. De asemenea, nu uita să îţi acorzi şi pauzele cuvenite în urma depunerii unui efort.
Iată câteva lucruri pe care le poţi aplica, astfel încât dorinţa de a procrastina să devină tot mai mică. Poate cel mai important lucru de care să ţii cont este că amânarea unei activităţi, cu atât mai mult a unei sarcini importante, nu conduce la dispariţia acesteia, ci la micşorarea timpului pe care îl ai la dispoziţie pentru a o realiza.
