Campanie virală lasă femeile fără scuze (Video)

593

O campanie virală le sfătuiește pe femei să se emancipeze și să nu își mai ceară iertare pentru orice. Deși clipul video este un succes de advertising, unii spun că mesajul pe care reușește să îl transmită este diferit de cel pe care și l-a propus declarativ.

Editorialista The Atlantic, Megan Garber, comentează că, neintenţionat, clipul viral alimentează tocmai stereotipul care l-a creat: acela că femeile se simt inferioare din punct de vedere social bărbaţilor.

„Excesul de scuze, din prezentarea Pantene a vieţii la birou/acasă/în lume, este doar un alt lucru (…) pentru care femeile ar trebui să își ceară scuze. Sau, mă rog, să nu își ceară.”

http://youtu.be/rzL-vdQ3ObA

Un cover story din The Atlantic spune că femeile rămân în urmă profesional din cauza lipsei de încredere și că,  din păcate, uneori încrederea e mai importantă decât competenţa.

Femeile cer salarii mai mici pentru acelaşi loc de muncă decât cer bărbaţii. Acesta este, probabil, unul dintre motivele pentru care femeile câştigă salarii mai mici (în medie) decât bărbaţii, pentru aceeaşi muncă prestată.

Decalaje cuantificabile

Deși, în cele mai multe ţări, femeile reprezintă majoritatea, atât în ceea ce privește ponderea în numărul total de studenţi, cât și în numărul total de absolvenţi, acestea continuă să beneficieze de niveluri salariale și de ocupare inferioare, în comparaţie cu bărbaţii.

Un studiu Lugera arată diferenţele dintre salariile solicitate de femei și de bărbaţi. În Olanda şi Ucraina sunt de 16%, respectiv 4%. În Slovacia şi Croaţia bărbaţii cer de 2,22 şi 1,85 de ori salarii mai mari decât femeile.

Există numeroase explicaţii pentru acest decalaj al încrederii manifestate între bărbaţi și femei. Însă una care poate suscita un interes special este aceea care leagă încrederea de particularităţile de dezvoltare a abilităţilor verbale. Deborah Tannen, profesor de lingvistică la Universitatea Georgetown, a petrecut ultimii 30 de ani efectuând numeroase studii asupra copiilor, observând şi filmând modul în care băieţii şi fetele interacţionează cu prietenii apropiaţi, dorind să identifice eventualele tipare, notează descoperă.ro.

Tannen a observat că băieţii și fetele deprind modalităţi distincte de a comunica: ele se bazează pe limbajul cooperant (hai să facem), ei, pe limbajul de lidership (fă aceasta). Modalităţile diferite de folosire a limbajului devin din ce în ce mai sedimentate, pe măsură ce înaintăm în vârstă. La maturitate, aceste diferenţe devin implicite și abaterea de la aceste stiluri este văzută ca un compromis de la normalitate. Femeile care au un limbaj mai asertiv sunt percepute ca autoritare, în timp ce bărbaţii care au un limbaj empatic sunt văzuţi ca fiind hipersensibili/slabi.

Responsabilitatea nu e a astrelor

Diferenţele observabile între femei și bărbaţi au atât de multe rădăcini, încât, pentru a simplifica problema, cultura populară a apelat la celebrul aforism: „Femeile sunt de pe Venus, bărbaţii sunt de pe Marte.” Atât de convingător a spus-o, în 1992, autorul american John Gray, încât cultura populară a adoptat metafora și a transformat-o într-o lege fundamentală a diferenţelor de gen. Însă în ciuda popularităţii acestei sintagme, existenţa unor diferenţe psihobiologice a priori între femei și bărbaţi nu are un suport știinţific.

Asta înseamnă însă că, undeva pe drum, în stilul nostru de viaţă diferenţele sunt cultivate uneori cu implicaţii care trec dincolo de complementaritatea utilă între sexe. Iar când de aceste diferenţe depinde fericirea uneia sau a altei părţi, lucrurile merită reevaluate pentru a putea păstra doar ceea ce este bun.