Aproape de venerabila vârstă de 55 de ani, Marin Preda ajunge la o concluzie amară: viaţa este ca o pradă. De la prima respiraţie și până la ultima, suntem în conflict cu lumea înconjurătoare. Câteodată câștigăm și de multe ori pierdem. Nu este de mirare că unii au făcut din managementul conflictelor o artă, pe care, cu exerciţiu, o poate stăpâni oricine.

Trăim într-o lume care zilnic reflectă, atât în sfera socială, cât și în cea particulară, latura sensibilă și neplăcută a conflictelor. Și cum nimeni nu este scutit de aceste situaţii tensionate, care uneori duc la ruperea relaţiilor interumane, specialiștii în comunicare ne oferă câteva sugestii în această privinţă.

Vorbim despre conflicte atunci când sunt implicate două sau mai multe persoane și când există o incompatibilitate între idei, obiective, credinţe, iar părţile aflate în conflict au certitudinea că soluţia proprie este singura cale de realizare a scopurilor și a obiectivelor.

Atenţia specialiștilor s-a centrat pe metodele care nu dau roadele așteptate în gestionarea conflictului, dar la care majoritatea oamenilor recurg, conștient sau nu:

Evitarea — Conflictul s-a declanșat și încerci să evadezi fizic, îndepărtându-te de locul unde acesta s-a declanșat, sau evadezi din punct de vedere psihic, prefăcându-te că ești absorbit de alte preocupări (citit, ascultat muzică sau te ia somnul).

Nonnegocierea — Această metodă este foarte des întâlnită și nu îi lasă celuilalt dreptul la replică, vorbind încontinuu. Americanii numesc acest tip de abordare „streamrolling” — a trece peste celălalt, a nu-l lua în seamă.

Redefinirea — De multe ori, în urma unui conflict serios, una dintre părţi poate încerca să nege existenţa conflictului prin replici tăioase de genul: „Ţi se pare că ne-am certat? Nicidecum, ţi se pare doar…” sau „Cred că ai probleme, ar trebui să mergi la doctor…”. Acest lucru agravează situaţia, celălalt fiind lesne scos din sărite de abordarea greșită.

Recurgerea la forţă — În America, potrivit Statistic Brain, 25% dintre femei au experimentat violenţă domestică. Surprinzător este faptul că cei care se bat consideră că nu e nimic rău în asta, un procent îngrijorător de cupluri rezolvându-și problemele prin bătaie. Un alt aspect relevă că în toate timpurile bărbaţii își băteau femeile, dar, mai nou, și femeile își bat bărbaţii.

Minimalizarea conflictului și a interlocutorului — Metoda este folosită des, în locul scuzelor și al explicaţiilor. O persoană întârzie mult la o întâlnire și afirmă cu nonşalanţă: ,,Am întârziat și eu un pic. De ce faci atâta caz?”. Această abordare denotă lipsă de respect pentru celălalt, scrie profesorul universitar și doctor în matematică Mihai Dinu, în cartea Comunicarea – repere fundamentale.

Blamul — Oamenii evită în multe ocazii să-și asume responsabilitatea, de multe ori dând vina pe o terţă persoană sau pe anturaj. Este o metodă necinstită și specialiștii în comunicare o clasează în categoria loviturilor sub centură. Se mai folosește și autoblamul, ca formă de înduioșare a celuilalt, până când acesta renunţă la punctul lui de vedere.

Amuţirea preopinentului este o formă extremă de a intimida o persoană și constă în simularea unor stări fizice extreme: criză de inimă, leșin, palpitaţii – acestea îl fac pe celălalt să renunţe la punctul său de vedere decât să-ţi provoace rău.

„Gunnysacking” — Este vorba despre un bagaj emoţional în care se acumulează de-a lungul timpului diferite nemulţumiri, care sunt lăsate în stare latentă. Cu proxima ocazie când va fi rost de un conflict, oamenii își aduc aminte de toate nemulţumirile, ceea ce duce la agravarea conflictului și generalizarea lui eronată. Ambii parteneri își aduc aminte de greșelile celuilalt, iar după ce se ceartă le depozitează în același loc, pentru a fi scoase și altădată.

Manipularea — Se realizează de obicei prin seducţie și constă într-un comportament frumos al persoanei care a greșit, pentru a-l determina pe celălalt să uite de supărare. Însă, dacă motivul confictului continuă să existe și nu va fi discutat, el va apărea în alte ocazii.

Șantajul emoţional — Pentru a-l determina pe celălalt să renunţe la poziţia lui se recurge și la șantaj emoţional, anunţând retragerea afecţiunii, pentru o perioadă nedeterminată. În acest mod, celălalt este obligat să cedeze, dacă nu vrea să piardă ceva ce pentru el este preţios.

Metode eficiente în abordarea unui conflict

Dacă am aplica câteva reguli de bază în gestionarea conflictelor, multe dintre acestea s-ar rezolva cu ușurinţă. Aceste reguli sunt simple și la îndemâna oricui.

Conflictul trebuie rezolvat cât mai repede cu putinţă, imediat ce situaţia s-a mai liniștit și se poate discuta calm. Pentru a ajunge în acest stadiu, este foarte important pentru ambii parteneri de dialog să își poată stăpâni emoţiile.

De asemenea, este important ca ei să recunoască deschis conflictul și să-și asume responsabilitatea. Rezolvarea conflictului nu se poate face fără separarea problemei de persoanele implicate și excluderea acuzelor și atacurilor la persoană. În practică, trebuie folosite propoziţii afirmative, iar când se exprimă o negaţie, trebuie aduse imediat argumentele necesare, dar asta numai după ce fiecare a avut răbdare să îl asculte pe celălat.

„Secretul și farmecul vieţii noastre nu stau în lipsa conflictelor, ci în hotărârea și priceperea noastră de a le rezolva”, spunea Anton Semenovych Makarenko, cunoscutul autor ucrainean.