Când mesajul comunicat de cineva permite interpretări multiple sau când expresii ori cuvinte folosite își păstrează forma, dar își schimbă sensul, suntem în pericolul de a înţelege altceva faţă de mesajul intenţionat.

Posibilitatea aceasta oferită de comunicare poate fi folosită cu viclenie împotriva noastră, comunicatorul absolvindu-se ușor de orice responsabilitate, acoperindu-se cu umbrela echivocării.

Când echivocarea e simpatică

În literatură, schimbarea înţelesului unui cuvânt într-o comunicare unitară poate produce o surpriză bine primită din punct de vedere estetic, așa cum se întâmplă des în epigrame:

Cu racheta, învăţaţii
Cuceresc cosmice spaţii.
Mai modest, el, cu
racheta
Cucerește azi planeta.”
(Urzica, 30 apr. 1971, despre Ilie Năstase)

În exemplul de mai sus, schimbarea sensului cuvântului „rachetă” este bine-venită, producând amuzamentul cititorului sau stârnindu-i imaginaţia și creativitatea. Bineînţeles că nu este niciun fel de pericol într-o astfel de situaţie, însă ea ne arată că în comunicare se poate întâmpla ca, brusc, un termen să-și schimbe sensul cu care suntem obișnuiţi. Și așa apare posibilitatea să fim păcăliţi, să credem că mesajul se referă la ceva și să descoperim că se referea la cu totul altceva. Tehnica aceasta de comunicare ambiguă este folosită peste tot, în vânzări, în reclame, în promovarea unor idei, ideologii, în turism, în religie, în politică. Este dreptul și responsabilitatea noastră să identificăm prin toate instrumentele pe care le avem (prin întrebări repetate, prin cercetare etc.) că am înţeles corect ceea ce ni s-a transmis. Iar după ce ne-am asigurat că am înţeles corect mesajul, să îl analizăm și să decidem în consecinţă.

Pot alege sensul pe care îl prefer?

Exprimarea ambiguă poate fi foarte convenabilă și tentantă pentru ascultător, deoarece acesta poate să-și aleagă sensul preferat. Iar când un sens coincide cu dorinţa sau chiar cu visul omului, de cele mai multe ori raţiunea este lăsată la o parte și alegerea se bazează pe pasiune.

Vestitul rege Cresus al Lidiei (regat din Turcia de azi) ne oferă un exemplu celebru pentru această situaţie. Graniţa estică a regatului său puternic era râul Halys, dincolo de care se întindea puternicul Imperiu Persan, aflat în ascensiune, condus de Cirus. Conform lui Herodot, Cresus a consultat oracolele din Delphi, care i-au spus că, dacă „va trece râul Halys, va distruge o mare împărăţie”. Orbit de promisiunea zeilor, Cresus a trecut râul și a atacat Persia. Nu a avut izbândă, a stârnit furia lui Cirus, care a intrat cu armatele sale în Lidia, a cucerit capitala Sardes și astfel, în 547 î.Hr., spusele oracolului s-au împlinit: o mare împărăţie a fost distrusă, însă împărăţia lui Cresus, nu a dușmanilor lui.[1]

Mesajele interpretabile trebuie corect interpretate, pentru a nu ne face rău. În cazul în care autorităţile anunţă, de exemplu, că un copil nevaccinat a murit, răpus de rujeolă, antivacciniștii accentuează faptul că respectivul copil a murit din cauza complicaţiilor pulmonare (sau de alt fel), refuzând să vadă sau să înţeleagă faptul că în realitate „complicaţiile” au fost generate de rujeolă, care ar fi putut fi ţinută departe prin simpla vaccinarea antirujeolă.

Pot alege sau pot exploata o afirmaţie în sensul pe care-l doresc? Sigur că da, însă consecinţele negative care mă vor afecta pe mine sau pe cei dragi nu vor fi deloc mai simple pentru mine.

Când răul e viclean

Procedeul echivocării poate fi folosit intenţionat pentru a înșela, pentru a ascunde adevărul, pentru a-l face pe receptor să creadă altceva, în timp ce emiţătorul se pune la adăpostul exprimării ambigue. O companie producătoare de ţigarete a fost acţionată în judecată pentru că a dus fumătorii în eroare, lansând și prezentând ţigările „light” (ușoare) ca fiind mai puţin nocive faţă de cele obișnuite. Purtătorul de cuvânt al companiei a declarat că expresia „light” de fapt s-ar referi la aromă, nu la conţinutul ţigării. În mod evident, fumătorii nu se gândeau la aromă, ci la faptul că ţigările light ar fi conţinut mai puţin gudron și nicotină[2], adică ar fi prezentat mai puţine riscuri pentru sănătate.

În mod evident, reclama, favorabilă unui produs, nu poate anula toată documentaţia știinţifică ce leagă fumatul de apariţia diferitelor cancere. O astfel de prezentare trebuie evaluată cât mai obiectiv, incluzând în analiză informaţiile știinţifice și nepartizane pe subiect.

O altă situaţie generată de schimbarea sensului unei expresii este întâlnită în domeniul religios atunci când cuvântul „suflet” din Biblie este interpretat de majoritatea oamenilor, inclusiv a învăţătorilor biblici (creștini), ca fiind „substanţă spirituală de sine stătătoare, independentă de corp, care îi dă omului viaţă, individualitate și personalitate și care este de origine divină și cu esenţă veșnică”[3]. Este uimitor cum acest sens îi este atribuit cuvântului „suflet”, prezentat drept nemuritor/veșnic, în timp ce niciodată în Sfânta Scriptură cuvintele traduse cu „suflet” nu sunt însoţite de atributul nemuritor/veșnic[4], ci, din contră, în cartea Ezechiel, din Vechiului Testament, la capitolul 18, în versetul 4, profetul spune: „Sufletul (nefeș) care păcătuiește, acela va muri.” Gândul profetului este în armonie perfectă cu înţelesul cuvântului „suflet” din Scriptură, deoarece Biblia prin „suflet” descrie pur și simplu omul viu[5], în carne și oase (care cândva moare), sau gândul intern[6], profund al omului (care piere odată cu decedatul), sau de multe ori chiar viaţa în sine, în versete biblice precum Geneza 35:18 – „Și, pe când își dădea ea sufletul (nefeș), căci trăgea să moară…” – care prezintă moartea cuiva și atât. Nerecunoașterea sensului biblic atribuit cuvântului „suflet” duce la concluzii eronate, care, din punct de vedere creștin, pot afecta nu doar viaţa fizică pământească, ci pe cea veșnică (deoarece în jurul conceptului de suflet se dezvoltă o întreagă teologie, care îi impune omului practici și credinţe religioase ce îl pot îndepărta sau apropia de voinţa divină, revelată în Scriptură). Este nevoie și în acest caz de analiza obiectivă, știinţifică, nepartizană a cuvântului „suflet”, adică extragerea înţelesului cuvântului doar din Biblie, direct de la sursă.

Așadar, mesajul auzit poartă cu sine un sens care poate fi onest transmis și înţeles, dar în același timp cu ușurinţă poate fi transmis sau înţeles în mod greșit, din foarte multe motive. Atunci când suntem beneficiarii mesajului este de datoria noastră să depunem toate eforturile necesare pentru a ne asigura că am înţeles corect ceea ce a transmis un emiţător, iar după ce ne-am asigurat că am înţeles corect, avem toate premisele să decidem cum să aplicăm pentru noi informaţia primită.

Footnotes
[1]„Clyde E. Fant, Mitchell G. Reddish, A guide to biblical sites in Greece and Turkey, Oxford University Press, 2003, p. 304, 305.”
[2]„ Nancy Cavender, Howard Kahane, Logic and Contemporary Rhetoric: The Use of Reason in Everyday Life, Wadsworth, 2010, p. 81. ”.
[3]„«Suflet», DEX online, sensul 3, https://dexonline.ro/definitie/suflet.”
[4]„În Vechiul Testament, cuvântul tradus cu «suflet» este termenul ebraic nefeș și apare de peste 750 de ori, iar în Noul Testament sunt peste 100 de ocurenţe ale termenului grecesc psyche, tradus cu «suflet». Niciodată, cele peste 850 de ocurenţe ale acestor cuvinte nu sunt însoţite de atributul veșnic/etern/nemuritor etc..”
[5]„ Vezi Geneza 2:7 – «Domnul Dumnezeu a făcut pe om din ţărâna pământului, i-a suflat în nări suflare de viaţă, și omul s-a făcut astfel un suflet (nefeș) viu.» Geneza 12:5 – «Avram a luat pe Sarai, nevastă-sa, și pe Lot, fiul fratelui său, împreună cu toate averile pe care le strânseseră și cu toate slugile (nefeș) pe care le câștigaseră în Haran. Au plecat în ţara Canaan și au ajuns în ţara Canaan.»”
[6]„Vezi Psalmii 42:1 – «Cum dorește un cerb izvoarele de apă, așa Te dorește sufletul (nefeș) meu pe Tine, Dumnezeule!» Proverbele 23:7 – «Căci el este ca unul care își face socotelile în suflet (nefeș)! „Mănâncă și bea”, îţi va zice el, dar inima lui nu este cu tine.»”

„Clyde E. Fant, Mitchell G. Reddish, A guide to biblical sites in Greece and Turkey, Oxford University Press, 2003, p. 304, 305.”
„ Nancy Cavender, Howard Kahane, Logic and Contemporary Rhetoric: The Use of Reason in Everyday Life, Wadsworth, 2010, p. 81. ”.
„«Suflet», DEX online, sensul 3, https://dexonline.ro/definitie/suflet.”
„În Vechiul Testament, cuvântul tradus cu «suflet» este termenul ebraic nefeș și apare de peste 750 de ori, iar în Noul Testament sunt peste 100 de ocurenţe ale termenului grecesc psyche, tradus cu «suflet». Niciodată, cele peste 850 de ocurenţe ale acestor cuvinte nu sunt însoţite de atributul veșnic/etern/nemuritor etc..”
„ Vezi Geneza 2:7 – «Domnul Dumnezeu a făcut pe om din ţărâna pământului, i-a suflat în nări suflare de viaţă, și omul s-a făcut astfel un suflet (nefeș) viu.» Geneza 12:5 – «Avram a luat pe Sarai, nevastă-sa, și pe Lot, fiul fratelui său, împreună cu toate averile pe care le strânseseră și cu toate slugile (nefeș) pe care le câștigaseră în Haran. Au plecat în ţara Canaan și au ajuns în ţara Canaan.»”
„Vezi Psalmii 42:1 – «Cum dorește un cerb izvoarele de apă, așa Te dorește sufletul (nefeș) meu pe Tine, Dumnezeule!» Proverbele 23:7 – «Căci el este ca unul care își face socotelile în suflet (nefeș)! „Mănâncă și bea”, îţi va zice el, dar inima lui nu este cu tine.»”