Tristeţea, furia, rușinea și alte emoţii negative pe care le trăim ne creează o senzaţie neplăcută și acţionează ca o barieră în calea fericirii. Însă aceste emoţii au rolul lor în păstrarea sănătăţii mintale, iar puterea lor distructivă poate fi utilizată în scopuri pozitive.

Cercetătorii de la Colegiul de Inginierie Franklin W. Olin și Școala de Business Stern susţin că și emoţiile negative pe care le trăim ne alimentează starea de bine interioară și ne ajută să ne păstrăm sănătatea mentală. „Împreună, rezultatele studiului sugerează că experimentarea fericirii și tristeţei este asociată cu bunăstarea psihologică și că acest lucru precede temporal îmbunătăţiri în bunăstarea pacienţilor care participă la psihoterapie”, notează experţii în studiul publicat în jurnalul de specialitate PLOS One. La studiu au contribuit 47 de adulţi, cu vârsta medie de 36 de ani, care participau la ședinţe de psihoterapie. Rezultatele au arătat că acei pacienţi care au experimentat un amestec de fericire și tristeţe, care nu au încercat să își suprime emoţiile negative, pentru a se concentra doar asupra celor pozitive, au fost și cei care au înregistrat cele mai importante îmbunătăţiri ale stării interioare.

Atunci când ne confruntăm cu sentimente negative, avem adesea tendinţa de a le înlătura, fără însă a ne confrunta cu ele, ori de a le exprima. Deși o astfel de strategie se poate dovedi a fi benefică, „eșecul în a confrunta evenimentele negative pot duce, în final, la creșterea nivelului de stres”, adaugă cercetătorii. În plus, emoţiile negative pe care încercăm atât de mult să le ascundem sau să le suprimăm ar putea să ne fie chiar de folos.

Emoţiile negative ne pot alimenta creativitatea. De exemplu, sentimentele neplăcute pe care le trăim atunci când suntem respinși de ceilalţi pot fi extrem de benefice în acest sens, arată un studiu efectuat de cercetătorii de la Universitatea Johns Hopkins. În cadrul experimentului, subiecţii au fost rugaţi să răspundă unor întrebări legate de personalitatea lor, apoi au fost anunţaţi că vor putea fi aleși pe viitor pentru a participa la alte exerciţii de grup. Peste o săptămână, toţi voluntarii au fost chemaţi pentru a rezolva un test de asociativitate rapidă (RAT), care implica și elemente de gândire creativă, precum noutatea sau utilitatea. Însă o parte din ei au fost înștiinţaţi că au fost aleși să participe la exerciţiile de grup, iar o altă parte că nu (respingere). Rezultatele testelor RAT au arătat că cei care s-au simţit respinși au obţinut și cele mai bune punctaje.

Deși este o emoţie distructivă, invidia are și o latură constructivă. Cercetătorii de la Universitatea Creștină Texas și Universitatea din Texas au descoperit că invidia a contribuit la creșterea interesului participanţilor cu privire la potenţialii competitori, dar și a atenţiei privind realitatea socială înconjurătoare, notează Scientific American. M.Farouk Radwan, fondatorul platformei pentru dezvoltare personală 2KnowMyself, punctează că invidia și gelozia pot fi transformate cu ușurinţă în motivaţie. Acele persoane care au obţinut lucrurile pe care și noi ni le-am dori ne pot oferi puterea de a munci pentru a ne îndeplini obiectivele.

Chiar și gândirea negativă, cea care ne determină să fim pesimiști, poate avea o anumită valoare, atunci când este exploatată constructiv. Adam Grant, profesor și cercetător la departamentul de Management al Universităţii Wharton, oferă ca exemplu în acest sens un studiu efectuat de psihologii Joulie Norem și Nancy Cantor care au vrut să observe diferenţele dintre optimiștii strategici și pesimiștii defensivi. Rezultatele au arătat că pesimiștii au fost cei care au avut rezultate mai bune în cadrul testelor, în ciuda anxietăţii și a așteptărilor limitate pe care le au de la ei înșiși din diferite puncte de vedere. „Prin imaginarea celui mai nefericit scenariu, pesimiștii defensivi s-au motivat singuri pentru a se pregăti și a se strădui mai mult”, subliniază prof. Grant. Persoanele care gândesc pesimist iau întotdeauna în calcul faptul că ceva ar putea să nu decurgă conform planului și nu se bazează pe reușitele din trecut. Din acest motiv, sunt mult mai prevăzători cu privire la aspectele care ar putea conduce situaţia spre eșec. Acest lucru nu înseamnă însă că optimiștii nu pot atinge succesul, ci numai că gândurile pesimiste pe care le nutrim pot funcţiona în avantajul nostru.

Chiar dacă produc efecte distructive, emoţiile negative pot fi canalizate și într-un mod pozitiv, astfel încât ele să nu ne distrugă pe noi sau pe ceilalţi. Modul în care alegem să exploatăm puterea emoţiilor negative are o importanţă majoră, pentru că folosind tensiunea acumulată și senimentele neplăcute pentru a construi, nu pentru a distruge, putem descoperi noi oportunităţi și putem crea experienţe pozitive.