De ce ne „joacă feste” memoria

528

Poate ţi s-a întâmplat și ţie, și nu o dată, să uiţi unde ţi-ai lăsat cheile, ce aveai de cumpărat de la magazin ori ai lăsat becul aprins după ce ai plecat de acasă, deși erai convins că l-ai stins. Uneori, memoria ne „joacă feste", iar motivul nu este neapărat legat de vreo boală cognitivă.

Uneori, poate fi vorba de apariţia unor „interferenţe” sau stimuli care te determină să îţi îndepărtezi atenţia de la elementul de reţinut. De exemplu, este suficient să auzi telefonul sunând și să răspunzi, pentru a uita complet ce anume trebuia să mai adaugi pe lista de cumpărături. „Creierul tău funcţionează ca o serie de reţele, în care diferite zone comunică una cu cealaltă în orice moment. Când încerci să îţi aduci aminte ceva, creierul tău stabilește o nouă reţea. Scăpările de memorie apar atunci când există o întrerupere în acea reţea”, a explicat pentru Web MD dr. Adam Gazzaley, cercetător în domeniul memoriei, de la Universitatea din California, San Francisco.

Alteori, de vină este puterea obișnuinţei care nu te lasă „să uiţi ce ar trebui să uiţi”, sugerează dr. Susan Krauss Whitbourne, de la Universitatea din Massachusetts Amherst, într-un articol pentru Psychology Today. „Ai putea crede că este ușor să îţi amintești să nu faci un anumit lucru care îţi cere să depui mai mult efort. Cu toate acestea, inerţia se stabilește chiar și în aceste condiţii. Un comportament transformat în obișnuinţă devine bine stabilit și este surprinzător de greu de oprit”, scrie experta. De aceea, dacă, de exemplu, te-ai obișnuit să îţi deviezi mereu traseul spre muncă pentru a te întâlni cu un coleg, șansele sunt foarte mari să mergi pe această rută chiar și atunci când acesta se află în concediu.

În unele momente, memoria ne trădează din cauza încărcăturii emoţionale puternice a momentului. Elizabeth Loftus, expertă în psihologie cognitivă, oferă ca exemplu un experiment la care au luat parte mai mulţi soldaţi din Armata SUA. Ei au fost supuși unui interviu de o jumătate de oră, extrem de agresiv și stresant, în scopul de a-i pregăti pentru posibilele scenarii în care sunt capturaţi de inamici. După antrenament, soldaţii au fost rugaţi să îl identifice pe intervievatorul lor. De asemenea, cercetătorii le-au furnizat câteva informaţii prin care le indicau o altă persoană ca fiind cea care i-a interogat. La finalul exerciţiului, o mare parte dintre soldaţi nu a reușit să determine corect persoana care i-a interogat cu brutalitate.

De asemenea, există riscul ca anumite informaţii să se suprapună cu date asemănătoare stocate deja în memoria ta, sugerează Loftus. În această situaţie există atât riscul ca noua informaţie să nu fie reţinută, ori ca cea memorată anterior să fie alterată.

Printre cauzele care îţi provoacă tulburări de memorie se pot număra și efectele adverse ale medicamentelor sau efectele procesului de îmbătrânire. Uneori însă, aceste episoade în care memoria îţi joacă feste pot fi semnale care îţi indică faptul că dormi insuficient, că te confrunţi cu tulburări emoţionale care îţi cresc gradul de stres sau depresie, ori pot ascunde afecţiuni fizice, precum boli ale ficatului sau ale plămânilor, tumori cerebrale sau infecţii ale creierului sau probleme ale glandei tiroide.