Bowen Toomey a venit pe lume fără mâini și fără picioare, însă acest lucru nu l-a împiedicat să se bucure de activităţile unei vieţi normale, la fel ca toţi ceilalţi copii de vârsta lui. Băieţelul i-a impresionat pe medici și pe părinţii săi adoptivi și i-a inspirat pe toţi cei care i-au auzit povestea.

„Face toate lucrurile pe care le fac ceilalţi copiii, pur și simplu găsește metode prin care să le facă. Așa că dacă ceilalţi merg pe skateboard și el merge pe skateboard. Deja știe cum să se urce pe el și cum să își ia avânt pe alee”, povestește mama băiatului, Devon Toomey, pentru Today.

În ciuda dizabilităţilor, la numai 5 ani Bowen sare pe trambulină, urcă scările singur, merge cu drag la grădiniţă, citește la nivel de clasa întâi, știe să numere și să scrie. Însă cel mai mult îi place să înoate și să facă scufundări în piscină. „Cred că iubește asta atât de mult, pentru că apa este singurul loc unde nu are limitări”, susţine Devon.

Viaţa lui Bowen nu a fost întotdeauna la fel de fericită și chiar și în prezent este încărcată de provocări pe care le înfruntă zi de zi cu perseverenţă. Micuţul a stat o vreme la un orfelinat, unde a fost bine îngrijit, dar nu a beneficiat de toată atenţia de care avea nevoie din partea personalului. „Stătea în pătuţul lui majoritatea timpului, nu știau ce să facă cu el. (…) Nu ieșea niciodată din pătuţ, decât pentru a i se schimba scutecul și pentru a fi hrănit, atâta tot”, povestește mama băiatului, pentru postul KTVB.

Greutăţile au continuat și după ce Bowen a fost adoptat de familia Toomey. „Avea 18 luni, dar nu putea să facă nimic. Nu se putea rostogoli. Nu putea vorbi. Nu putea nici să mestece mâncarea din cauza faptului că a fost neglijat la orfelinat”, susţine Devon.

La scurt timp însă, Bowen a început să îi surprindă pe cei din jur prin perseverneţa lui. Peste numai două luni, micuţul a început să facă progrese – a reușit să se rostogolească ori să stea așezat și mai târziu să se miște singur. În aproape un an de zile a învăţat să mestece mâncarea. Acum folosește proteze ajutătoare sau un scaun cu rotile motorizat pentru a se deplasa și mănâncă singur, folosind o bandă specială pentru a apuca lingura.

„Este pur și simplu o sursă de inspiraţie să vezi prin ce trece în mod regulat, lucruri care i-ar pune pe mulţi în dificultate, dar nu și pe el. El trăiește ziua, răzbește, este fericit, încearcă orice și nu lasă nimic să îl oprească”, susţine Devon. Uneori, ea pur și simplu uită că băieţelul ei are dizabilităţi, tocmai pentru că îi observă fericirea și perseverenţa cu care își trăiește fiecare zi. „Nici nu pare o luptă pentru el. Pur și simplu ne uimește.”

Foto: BBC World NEWS / captură YouTube