România ocupă locul 3 în Uniunea Europeană la rata mortalităţii evitabile prin prevenţie și locul 1 la rata mortalităţii aferente bolilor tratabile.
În ţara noastră, rata mortalităţii evitabile prin prevenţie și cea a mortalităţii din cauze tratabile sunt foarte ridicate, arată un studiu la nivel european. Astfel, rata mortalităţii evitabile prin prevenţie a fost a treia cea mai ridicată în UE în 2018, principalele cauze ale acesteia fiind boala cardiacă ischemică, cancerul pulmonar și bolile cauzate de consumul de alcool. Mortalitatea prin cauze tratabile, asociată bolilor cardiace ischemice (considerate evitabile și tratabile totodată), accidentelor vasculare cerebrale, pneumoniei și cancerului colorectal, a fost două ori mai mare decât media Uniunii Europene.
Sănătatea în România
Speranţa de viaţă în România este printre cele mai mici din Europa, potrivit Profilului de ţară din 2021, un studiu la nivel european comandat de Haleon, companie care activează în domeniul sănătăţii consumatorilor. Deși a crescut cu peste 4 ani în intervalul 2000-2019, de la 71,2 ani la 75,6 ani (și a scăzut cu 1,4 ani în 2020, din cauza pandemiei, ajungând la 74,2 ani), speranţa de viaţă a românilor este cu aproape 6 ani sub media UE. De fapt, speranţa de viaţă la naștere în România este a doua cea mai scăzută din UE, înaintea Bulgariei (73,6 ani) și mult în urma unor ţări precum Norvegia (83,3 ani), Islanda (83,1 ani), Italia, Spania și Suedia (82,4 ani). Există, de asemenea, o disparitate de gen majoră, femeile din România trăind cu aproape 8 ani mai mult decât bărbaţii.
Speranţa de viaţă a românilor este a doua cea mai scăzută din UE..
Peste o treime dintre decesele înregistrate în 2018 în România au fost cauzate de boli cardiovasculare. Boala cardiacă ischemică a reprezentat principala cauză de mortalitate în anul 2018 (19,1% din totalul deceselor). Următoarele cauze de deces au fost accidentele vasculare cerebrale, cancerul pulmonar, boli ale ficatului, pneumonia, cancerul colorectal, boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), bolile renale și cancerul de sân.
Mortalitatea prin cancer în ţara noastră este mai ridicată decât media Uniunii Europene și a crescut în ultimul deceniu, potrivit Profilului de ţară privind cancerul 2023. În 2019, rata de mortalitate prin cancer a fost cu 7% mai mare decât media ţărilor din UE (de la o diferenţă de 1% în urmă cu un deceniu), rata mortalităţii în rândul bărbaţilor între 15 și 64 de ani fiind cu 64% mai ridicată decât media UE.
Cel mai des întâlnite tipuri de cancer care reprezintă cauza mortalităţii prin cancer în România sunt: cancerul pulmonar, cancerul colorectal și cancerul de prostată, la bărbaţi; cancerul de sân, cancerul colorectal și cancerul de col uterin, la femei. Între anii 2011 și 2019, mortalitatea prin cancer a scăzut cu 1% în rândul bărbaţilor și a crescut cu 1% în rândul femeilor. În același interval, mortalitatea cauzată de cancer a scăzut în ţările Uniunii Europene cu 10% la bărbaţi și cu 5% la femei. De menţionat este faptul că ţara noastră nu are un registru naţional de cancer, raportarea incidenţei în sistemul de informaţii înregistrând mari deficienţe.
Tratamentul este gratuit pentru pacienţii oncologici, dar persoanele aparţinând grupurilor vulnerabile întâmpină probleme în special la accesarea serviciilor de diagnosticare precoce și a serviciilor ambulatorii. Deși s-a dublat între anii 2005 și 2015, numărul medicilor oncologi este încă scăzut și inegal distribuit (există regiuni ale ţării în care un singur oncolog deservește populaţii de până la 200.000 de locuitori). Din cauza lipsei de personal medical, doar anumite centre de oncologie au comisii interdisciplinare pentru pacienţii oncologici.
În România, rata mortalităţii în rândul bărbaţilor între 15 și 64 de ani este cu 64% mai ridicată decât media UE.
Perioada de așteptare dintre momentul aprobării unui medicament nou de către Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) și cel în care devine disponibil pentru pacienţii din România a ajuns chiar și la 899 de zile. Prin urmare, principalele provocări cu care se confruntă sistemul medical pe zona oncologiei sunt legate de numărul specialiștilor, de atingerea standardelor de calitate ale programelor de screening și de asigurarea continuităţii serviciilor.
Noile programe-pilot de screening al cancerului au în curs de elaborare seturi de indicatori de calitate și siguranţă în domeniul screeningului pentru cancerul de sân, cancerul colorectal și cancerul de col uterin, potrivit recomandării ghidurilor europene. Se estimează de asemenea că vor fi rezolvate unele deficienţe structurale ale sistemului, mai ales în sectorul oncologic, prin Strategia Naţională de Sănătate 2022-2030 și prin Programul „UE pentru sănătate” 2021-2027, care oferă un sprijin financiar fără precedent pentru rezolvarea provocărilor sanitare pe termen lung.
Factori de risc pentru bolile cronice în România
Doar cu câteva decenii în urmă, bolile coronariene, accidentele vasculare cerebrale, diabetul și unele forme de cancer erau frecvente doar în statele dezvoltate economic. Între timp, aceste boli au ajuns surse principale de morbiditate și mortalitate la nivel global. Rata cancerului și a bolilor cardiovasculare crește dramatic și la persoanele care imigrează din ţări cu risc scăzut în altele cu risc ridicat de a dezvolta aceste afecţiuni, dovedind că factorii determinanţi ai bolilor cronice sunt cei care ţin de stilul de viaţă.
Dieta inadecvată este responsabilă de 25% din totalul deceselor din România.
România înregistrează o situaţie mai gravă decât multe ţări UE în privinţa mai multor factori de risc, jumătate din totalul deceselor înregistrate în 2019 fiind cauzate de factori de risc comportamentali – alimentaţia nesănătoasă, fumatul, consumul de alcool și nivelul scăzut de activitate fizică.
Dieta inadecvată este responsabilă de 25% din totalul deceselor din România (faţă de media europeană de 17%). Peste trei sferturi dintre români declarau în 2019 că nu consumă cel puţin un fruct pe zi și un procent similar nu consumau legume.
Fumatul a contribuit la 17% din totalul deceselor, în timp ce consumul de alcool și sedentarismul au cauzat 7%, respectiv 2% din decese.
Doar 38% dintre adulţii din România au raportat că desfășoară cel puţin activităţi fizice moderate în fiecare săptămână, acesta fiind cel mai mic procent înregistrat la nivelul Uniunii Europene. În ciuda stilului de viaţă nesănătos, avem cea mai mică rată de obezitate autoraportată din Uniunea Europeană (11% dintre adulţi erau obezi în 2019, faţă de media UE de 16%), dar rata de supraponderalitate și obezitate a crescut în rândul adolescenţilor în ultimele două decenii – 1 din 5 persoane cu vârsta de 15 ani se încadrează în una din cele două categorii.
Peste trei sferturi dintre români declarau în 2019 că nu consumă cel puţin un fruct pe zi.
Îngrijorător este și procentul adolescenţilor români care fumează – 31% dintre tinerii cu vârsta de 15 și 16 ani raportau în 2019 că au fumat în cursul lunii precedente, o rată cu mult peste media UE. Ratele fumatului la băieţi și la fete sunt destul de apropiate, spre deosebire de situaţia la adulţi. În 2019, 1 adult român din 5 fuma zilnic, dar numărul bărbaţilor fumători era de aproape 4 ori mai mare decât cel al femeilor dependente de tutun (31% faţă de 8%).
Există o disparitate de gen majoră între femei și bărbaţi și în ce privește consumul excesiv de alcool (53% dintre bărbaţi și 18% dintre femei raportează un consum abuziv). Mai mult de o treime dintre români consumă alcool în exces cel puţin o dată pe lună, una dintre cele mai ridicate ponderi din UE.
Factorii de mediu sunt și ei responsabili de un număr semnificativ de decese. Poluarea atmosferică a cauzat 7% din totalul deceselor înregistrate în 2019 în România (un procent aproape dublu faţă de media europeană), fiind implicată în decesele prin boli cardiovasculare și respiratorii și în anumite tipuri de cancer.
Cum prevenim bolile cronice
În Uniunea Europeană, între 70 și 80% dintre cheltuielile cu asistenţa medicală sunt alocate investigării și tratării bolilor cronice, care provoacă 4 milioane de decese pe an în Europa (86% din totalul deceselor). Totuși, peste 80% dintre bolile de inimă, accidentele vasculare cerebrale și cazurile de diabet zaharat, precum și 40% dintre cancere ar putea fi evitate prin metode de prevenţie, potrivit statisticilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
Iar dacă ponderea mare a bolilor cronice are cauze declinate din factori de risc comportamentali, este nevoie să conștientizăm valoarea prevenţiei și a unui stil de viaţă sănătos.
Renunţarea la ţigări sau prevenirea începerii fumatului reprezintă cea mai importantă modalitate de a preveni bolile cardiovasculare și cancerul. La o zi după renunţarea la fumat, riscul de infarct miocardic începe să se diminueze. După un an de la renunţarea la fumat, riscul de boală coronariană scade la jumătate, iar după 20 de ani, riscul de deces cauzat de tutun ajunge la același nivel cu riscul la care e expus o persoană care n-a cochetat vreodată cu ţigara.
Renunţarea la ţigări reprezintă cea mai importantă modalitate de a preveni bolile cardiovasculare și cancerul.
Chiar dacă ideea abstinenţei totale de la alcool pare una radicală, studii recente arată că băutul moderat nu este lipsit de riscuri. O cercetare amplă, realizată de cercetători de la Universitatea din Washington, Seattle, a analizat tiparele de consum ale populaţiei din 195 de ţări, între anii 1996 și 2016, pentru a concluziona că nu există niciun nivel al consumului de alcool care să fie sigur pentru sănătate.
Menţinerea unei greutăţi corporale normale este esenţială pentru menţinerea sănătăţii. Deși se vorbește mai mult despre riscurile obezităţii, supraponderalitatea este și mai răspândită și predispune, de asemenea, la dezvoltarea bolilor cronice. Studiile arată că persoanele supraponderale își cresc riscul de boli cardiovasculare și de hipertensiune arterială de două și chiar de trei ori și că riscul de a face diabet zaharat este de zece ori mai mare decât în cazul persoanelor slabe. De asemenea, și persoanele supraponderale înregistrează o rată crescută a mortalităţii din cauza cancerelor de colon, de sân, de rinichi și de endometru.
Pentru evaluarea obezităţii se măsoară, de obicei, indicele de masă corporală (IMC) – formula de calcul: greutate corporală (kg)/înălţime² (m) – dar și măsurarea circumferinţei taliei, care aduce informaţii valoroase despre starea de sănătate a unei persoane. Centimetrii din talie reprezintă un predictor bun al bolilor cardiovasculare, al accidentului vascular cerebral și al diabetului de tip 2, chiar și atunci când indicele de masă corporală este ţinut sub control.
Un studiu în cadrul căruia au fost monitorizate peste 350.000 de persoane din 9 ţări a arătat că există o asociere puternică între circumferinţa taliei și riscul de deces. De asemenea, cele mai scăzute riscuri de deces legate de indicele de masă corporală au fost observate la bărbaţii cu IMC peste 25,3 și la femeile cu IMC 24,3. O metaanaliză a 32 de studii a arătat că o circumferinţă a taliei mai mare de 88 de centimetri la femei și mai mare de 102 centimetri la bărbaţi reprezintă un predictor bun al bolilor cronice, în special al diabetului.
Persoanele supraponderale înregistrează o rată crescută a mortalităţii din cauza cancerelor de colon, de sân, de rinichi și de endometru.
Dieta sănătoasă reprezintă și ea unul dintre aliaţii de nădejde împotriva bolilor cronice. Un studiu din 2018, care evaluează informaţiile livrate de cercetări pe termen lung pe tema relaţiei dintre nutriţie și sănătate, arată că dieta mediteraneeană a fost asociată cu un risc mai scăzut de cancer, diabet de tip 2 și boli cardiovasculare. Dieta mediteraneeană încurajează consumul ridicat de fructe, nuci și seminţe, legume, pește, leguminoase și cereale și limitează consumul de carne și produse lactate.
De asemenea, consumul de carne procesată și de carne roșie neprocesată, dar și de băuturi îndulcite cu zahăr amplifică riscul apariţiei bolilor cronice. Rolul lactatelor rămâne neclar, concluzionează autorii – în timp ce unele studii arată că produsele lactate fermentate se asociază cu un risc mai mic de afecţiuni cardiometabolice, altele indică existenţa unui risc mai mare de a dezvolta cancer colorectal.
Mișcarea fizică afectează durata și calitatea vieţii – aceasta este concluzia unui lung șir de studii. Exerciţiul fizic diminuează riscul de a dezvolta anumite tipuri de cancer, iar o activitate fizică intensă, desfășurată în reprize de scurtă durată, poate încetini creșterea celulelor tumorale, cel puţin în cazul cancerului colorectal – au descoperit cercetătorii australieni. Efectele sedentarismului ar putea fi reversibile, potrivit unui studiu publicat în 2019, care a constatat că persoanele sedentare timp de un deceniu sau două care au crescut nivelul de activitate fizică la cel puţin câteva ore pe săptămână în al patrulea sau al cincilea deceniu de viaţă au reușit să își scadă riscul de deces prematur la un nivel similar celui al persoanelor active pe tot parcursul vieţii.
Activitatea fizică intensă, în reprize de scurtă durată, poate încetini creșterea celulelor tumorale.
„Orice cantitate de exerciţiu contribuie la protecţia noastră”, dar nu ne putem baza doar pe exerciţiul fizic pentru a ne conserva sănătatea, declară profesorul Salvador Portugal, comentând un studiu recent care arată că doar sportul împletit cu alimentaţia corectă poate preveni bolile cronice. După ce a urmărit aproape 350.000 de persoane cu o vârstă medie de 57 de ani, o echipă internaţională de cercetători a descoperit că persoanele cu o dietă de calitate și cu un nivel ridicat de activitate fizică au avut cel mai scăzut risc de mortalitate.
Citește și: Sistemele medicale din Europa își trădează vârsta înaintată
Studiul confirmă o realitate pe care medicii o văd în practica lor, spune medicul Tamanna Singh, povestind despre șocul trăit de sportivii amatori sau profesioniști care constată că, de unul singur, sportul nu i-a protejat de afecţiunile cardiovasculare.
„Indiferent de dieta ta, activitatea fizică este importantă. Și indiferent de nivelul de activitate fizică, dieta contează”, conchide cercetătoarea Melody Ding, coordonatoarea studiului.
Carmen Lăiu este redactor Semnele timpului și ST Network.
