În urma a două experimente, cercetătorii au observat că oferirea de scuze facilitează vinovatului calea către propria iertare. Concluzia este cu atât mai importantă cu cât studiile anterioare au arătat că cei care nu reușesc să își ierte greșelile își pot slăbi sistemul imunitar și ar putea să experimenteze stări de depresie și anxietate.
Când spunem „Îmi pare rău”
„Una din barierele pe care le întâlnesc oamenii către propria iertare pare a fi că aceștia se simt obligaţi din punct de vedere moral să se lege de acele sentimente. Ei simt că merită să se simtă rău. Studiul nostru a descoperit că împăcarea ne oferă permisiunea de a trece peste”, a declarat unul dintre autorii cercetării, Thomas Carpenter.
În cadrul primului experiment, 269 de voluntari au fost rugaţi să evalueze în ce măsură s-au iertat pentru o greșeală săvârșită faţă de cineva. Analiza a arătat că recunoașterea faptei și eforturile pentru a obţine iertarea i-au determinat pe cei care au greșit să considere că „autoiertarea era permisibilă din punct de vedere moral”. Obţinerea iertării i-a permis mai departe vinovatului să poată simţi că „este în regulă, din punct de vedere moral, să treacă peste”.
O altă observaţie a fost faptul că femeile sunt mai puţin iertătoare faţă de ele însele, comparativ cu bărbaţii.
Experţii au considerat însă că varietatea episoadelor rememorate de subiecţi ar putea influenţa rezultatele studiului. De aceea, ei au efectuat un alt experiment, în care i-au rugat pe toţi cei 208 participanţi să se gândească la aceeași situaţie ipotetică în care ar fi greșit faţă de o persoană. Concluziile acestui experiment au confirmat rezultatele studiului anterior.
Calea spre iertare
Calea spre iertare este însă îngreunată de multe ori de mândria care împiedică individul să recunoscă faptul că a greșit, de proporţiile uriașe pe care, uneori, culpa le capătă în mintea vinovatului sau de durerea pe care la rândul său o resimte în urma unui episod. Recunoașterea vinei trebuie privită însă ca un act de curaj, iar puterea unui „Îmi pare rău” nu trebuie subestimată, cu atât mai mult cu cât acţiunile de împăcare joacă un rol important pentru propria iertare. Mai departe, eliberarea de vină prin autoiertare este importantă atât pentru sănătatea fizică și psihică a unui individ, cât și pentru viaţa sa spirituală. Așa cum punctau autorii portalului Great Bible Study, „atunci când refuzăm să ne iertăm pe noi înșine, de fapt refuzăm darul pe care Christos vrea să ni-l ofere”.
Foto: Stockvault.net
