Alina Kartman

Pentru generaţiile actuale, România este ceea ce ni se întâmplă în fiecare zi: coadă la ghișeu, gropi în carosabil, înșelăciune, ignoranţă, orgolii... Românii suferă de ţara lor ca de o boală de care nu te poţi vindeca. Paradoxal, însă, în miezul acestui fatalism autohton zac neatinse ingredientele care ne-au transformat, cândva, dintr-un popor într-o naţiune.

Abuzul sexual are un parcurs previzibil, însă, din nefericire, acesta este prea puţin cunoscut. Distingerea semnelor lui timpurii și a efectelor sale profunde este...

Sărutul lui Iuda s-a auzit mai întâi în Grădina Ghetsimani. Ecoul lui se repetă însă ori de câte ori încrederea unui suflet nebănuitor e trădată. Iar trădarea, mai ales când poartă masca credinţei, sfâșie însăși ţesătura morală a celui rănit.

Pentru mult timp, menopauza a fost un subiect tabu. În ultimele decenii însă, două lucruri s-au schimbat simultan: femeile au început să vorbească deschis despre experienţele lor, iar companiile au detectat oportunitatea.

Fiecare curent religios, fiecare „tabără”, se construiește în jurul unui ideal dezirabil. Însă tensiunile se transformă în conflicte deschise atunci când această valoare centrală devine un scop în sine, iar iubirea – semnul distinctiv al credinţei creștine – este împinsă în plan secund.

Societăţile occidentale se mândresc cu accesul lor la informaţie. Mai ales în comparaţie cu predecesorii noștri, părem cea mai informată generaţie care a trăit...

Internetul, cu aspectul lui de Agora contemporană, a făcut din promisiunea exprimării libere a oricui o componentă subînţeleasă a vieţii noastre de zi cu zi. Pe măsură ce ne informăm însă despre ţesătura tot mai complicată a algoritmilor și despre intenţiile celor care au puterea să dicteze algoritmilor, realizăm că lumea digitală nu este, prin...

„Bună, Alina! Sper că ai avut un weekend productiv!”, era începutul unui mesaj electronic în care am văzut concentrată o întreagă și greșită filosofie de viaţă.

Credinţa generaţiei Z este o noutate a ultimelor decenii. Cel puţin în Statele Unite, acolo unde tinerii frecventează biserica cu o frecvenţă mai mare decât generaţiile mai în vârstă. Această schimbare semnalează oportunităţi uriașe pentru biserică. Însă tabloul este departe de a fi complet.

Criza financiară nu vine niciodată singură. Cu ea vin și nesiguranţa, frica, nopţile nedormite, rușinea de a nu putea face faţă propriilor cheltuieli. Ar putea credinţa să aducă un sens în mijlocul haosului financiar?

Învăţăm mereu unii de la alţii, fie că gătim, reparăm obiecte sau rezolvăm probleme de viaţă. Totuși, în anumite domenii, inclusiv în viaţa bisericească, schimbul de experienţe lipsește. Comunităţile își păstrează adesea pentru sine ideile și, mai ales, greșelile. Putem recupera dimensiunea profund biblică a împărtășirii cunoștinţelor?

Pentru prima data în istoria SUA, majoritatea americanilor cred că nici măcar consumul moderat de alcool nu este benefic pentru sănătate. Doar 54% dintre americani declară că mai consumă băuturi alcoolice. Este cel mai mic procent din ultimii aproape 20 de ani. Însă drumul până la aceste concluzii a fost unul lung.

De ce rămân unele biserici creștine prinse într-o paradigmă de tip „piaţă economică”, în care succesul se măsoară prin comparaţie cu ceilalţi? Și cum...

Nu este trecută în vreun regulament și nici nu apare tipărită pe vreun afiș. Dar se simte din felul în care oamenii se salută, din modul în care își împărtășesc ideile și prin apartenenţa pe care o construiesc atunci când se implică în activităţile bisericii. Cultura organizaţională a bisericii poate fi o sursă de unitate...

Eram în parc cu fetiţa mea când o ploaie puternică de vară a început să ropotească, gonindu-ne spre casă. Cea mică a vrut să ne oprim puţin în scara blocului, ca să se uite la ploaie. A stat așa câteva secunde lungi, apoi am auzit-o încetișor: „Doamne, Te udă”.

Vestea dispariţiei lui Charles Manson a trecut aproape neobservată în România, în timp ce, dincolo de Oceanul Atlantic, a marcat închiderea unui capitol tulburător al istoriei.

Un minut de extaz, trei metri de cădere și un avertisment: liturghia trapului câștigă teren acolo unde părinţii tac.

Mamele de astăzi se confruntă nu doar cu decizii grele (alăptare sau lapte praf, carieră sau casă, educaţie modernă sau tradiţională) ci și cu o presiune tăcută: teama că orice alegere e, de fapt, o greșeală. Iar această îndoială constantă le apasă mai mult decât alegerile în sine.

Detoxul digital e o realitate pentru cei care constată că, deşi hiperconectarea tipică erei digitalizate ne-a promis de la bun început informaţie și divertisment, fără rabat de la eficienţă, tot mai mulţi descoperă că pentru conectarea permanentă plătesc, de fapt, cu liniştea interioară. Mai putem reveni la simplitate într-o lume care nu mai poate respira...

Inteligenţa artificială transformă modul în care cercetătorii Bibliei abordează studiul Scripturilor. Însă acesta nu este doar un privilegiu rezervat specialiștilor, ci o aventură la îndemâna oricui are conexiune la internet.

Limbajul popular al românilor găsește rapid un loc în infern pentru toate oportunităţile noastre ratate, pentru toate greșelile regretabile și ireparabile și, în general, pentru tot ce ne surprinde neplăcut sau nu ne convine. Imaginarul popular este depozitarul acestui adevăr elitist, dar care a fost tradus pe limba tuturor: eșecul nu e niciodată al nostru...