După ce patriarhul Bartolomeu a dat semne că va accepta autocefalia Bisericii Ortodoxe a Ucrainei, cu alte cuvinte independenţa canonică a Kievului și detașarea de influenţa Moscovei, Biserica Ortodoxă Rusă a anunţat că suspendă relaţiile cu Patriarhia de la Constantinopol.

Patriarhul Constantinopolului este considerat „primus inter pares“, adică primul între egali și are o autoritate crescută faţă de restul patriarhilor. El asigură unitatea Bisericilor Ortodoxe, le coordonează și, în plus, este singurul patriarh care a avut dreptul în istorie de a recunoaşte autocefalia celorlalte Biserici Ortodoxe, prin acordarea tomosului (document de dimensiuni reduse care anunţă o decizie majoră promulgată de un Sfânt Sinod, cum ar fi acordarea autocefaliei), precum şi ridicarea la rang de patriarh a conducătorilor acestor biserici.

Ucraina a dorit obţinerea autocefaliei (conducerea de sine stătătoare a unei Biserici Ortodoxe naţionale, independenţa faţă de patriarhia ecumenică) încă de la obţinerea independenţei sale, iar anexarea Peninsulei Crimeea şi susţinerea mişcărilor separatiste din estul ţării de către Rusia au contribuit la acest demers.

În Ucraina funcţionează trei Biserici Ortodoxe, și anume, Biserica Ortodoxă Ucraineană, care recunoaşte patriarhatul Moscovei (BOU-PM) şi care este considerată singura legitimă din ţară în rândul lumii ortodoxe, Biserica Ortodoxă Ucraineană – Patriarhatul Kievului (BOU-PK) şi Biserica Autocefală Ortodoxă Ucraineană (BAOU).

Patriarhul Constantinopolului, Bartolomeu I, înclină să unească aceste facţiuni și să acorde autocefalia, ceea ce este echivalent cu sfârşitul schismei din rândul bisericii ucrainene şi unirea BAOU cu BOU-PK, sub conducerea Patriarhiei Kievului şi a patriarhului Filaret.

„În calitate de Biserică Mamă, este logic să dorim restaurarea unităţii trupului eclezial divizat din Ucraina, un popor credincios de zeci de milioane, botezaţi și luminaţi prin purtarea directă de grijă și activitatea misionară a Tronului Ecumenic”, a declarat la începutul lunii iulie, patriarhul ecumenic Bartolomeu I.

Mitropolitul Antoniy, în calitate de reprezentant al BOU-PM, a declarat însă că biserica sa nu va recunoaşte noua biserică autocefală a Ucrainei, motiv pentru care nu va colabora sub nicio formă cu aceasta. Cu toate acestea, după criza din Ucraina în 2014, dar şi ca o reacţie vizavi de solicitările liturghice pe care Patriarhul Kiril al Moscovei le transmite preoţilor din Ucraina, care trebuie să se roage în cadrul slujbelor pentru „eroii” din armata rusă, poporul eliberator rus şi liderii politici ai acestuia, tot mai mulţi clerici ai bisericii ucrainene (BOU-PM) ce aparţin de Mitropolia Moscovei susţin recunoaşterea canonică a bisercii autocefale. În contextul acesta, Biserica Rusă acuză Constantinopolul că înlesnește o schismă ortodoxă.

Odată cu obţinerea autocefaliei de către Biserica Ortodoxă a Ucrainei, Federaţia Rusă va pierde controlul asupra unei treimi din enoriaşii săi și va mai pierde cel mai probabil și titulatura de cea mai mare Biserică Ortodoxă din lume, poziţie ce va fi preluată de către România şi Ucraina.

Pe de altă parte, autocefalia va ajuta la întărirea indentităţii naţionale a Ucrainei şi la desprinderea sa de influenţa culturală a Rusiei, iar în contextul în care pentru Rusia ortodoxismul reprezintă un instrument al polticii externe, aceasta va pierde o modalitate de a face propagandă în Ucraina şi de a promova anumite interese politice.