China nu mai preia deșeurile din plastic

223

Timp de 28 de ani, China a fost cel mai mare importator și reciclator de deșeuri de plastic, metal și hârtie din lume. Însă, începând cu anul acesta, China și-a închis porţile pentru deșeurile din plastic, forţând ţările industrializate să recicleze mai mult din deșeurile proprii.

Încă de anul trecut, China a înștiinţat Organizaţia Mondială a Comerţului că are în plan ca, până la finele anului, să interzică importurile pentru 24 de tipuri de deșeuri pe care ministrul mediului le-a numit „gunoi străin”.

Pentru a calcula impactul acestei măsuri, cercetătorii de la Universitatea din Georgia au analizat cantitatea de deșeuri din plastic importate de China între 1988 și 2016. În urma analizei, publicate în jurnalul Science Advances, oamenii de știinţă au constatat că 111 milioane de tone metrice de deșeuri din plastic, adică echivalentul a aproximativ 20,4 milioane de elefanţi, vor fi strămutate în toată lumea până în anul 2030.

„După 28 de ani de acceptare a tuturor deșeurilor din plastic, nu e de mirare că nu mai dorește asta. (…) Acesta este un apel pentru ca toată lumea să înceapă să gestioneze eficient problema deșeurilor”, a declarat Amy Brooks, coordonatoarea studiului.

Începând cu anul 1988, China a procesat deșeuri din 43 de ţări, înţelegând că deșeurile din plastic pot fi reciclate în mod profitabil și transformate în materii prime care pot fi ulterior exportate, deci că ar fi mult mai ieftin pentru ţările străine și mai profitabil pentru China ca pieţele internaţionale să trimită deșeurile în China. Astfel, ţările cu venituri mari și-au exportat aproape 90% din cantitatea de deșeuri de plastic.

Uniunea Europeană a fost primul exportator, urmată de America de Nord și de Japonia. Aproape jumătate din deșeurile de plastic ale planetei au fost trimise în China pentru reciclare. Numai în 2016, China a importat și a prelucrat peste 7 milioane de tone de deșeuri, la care se adăugă cele aproape 61 de milioane de tone produse intern.

În prezent „economia Chinei crește mai repede și mai mult comparativ cu oricare altă ţară. Așadar, pe măsură ce calitatea vieţii se îmbunătăţește, China a decis să reducă emisiile poluante, inclusiv cele provenite din prelucrarea și distrugerea plasticului”, a declarat Daniel Hoornweg, profesor de știinţe nucleare la Universitatea din Ontario.

În cazul acesta, ţări precum SUA, Marea Britanie și Germania vor fi nevoite să găsească noi modalităţi de a gestiona deșeurile. Acestea ar putea fi reciclate local sau ar putea fi incinerate, însă ambele variante vor duce la agravarea poluării aerului. O altă opţiune ar fi exportarea deșeurilor în ţări din Asia de Sud, cum ar fi Filipinele și Vietnamul, însă și aceste ţări se confruntă cu problemele gestionării deșeurilor proprii și nu au o infrastructură bine pusă la punct pentru preluarea și reciclarea deșeurilor, se mai arată în studiu.

Cea mai bună opţiune, conform lui Brooks, este evitarea utilizării articolelor de unică folosinţă din plastic, ca politică naţională. „Atunci când o singură persoană renunţă la utilizarea materialelor plastice nu se vede diferenţa, însă când milioane de oameni fac asta, cu siguranţă că se va observa diferenţa.”

Hugo Tahlom, membru al unei organizaţii care militează pentru protejarea mărilor, a explicat că situaţia actuală este îngrijorătoare. „Criza poluării cu plastic rivalizează cu ameninţarea schimbărilor climatice, deoarece poluează fiecare sistem natural și un număr tot mai mare de organisme de pe Pământ. Știinţa a arătat că plasticul nu poate fi folosit în lanţul alimentar”, a avertizat acesta.

La nivel global, 20.000 de sticle de plastic sunt cumpărate în fiecare secundă, urmând ca peste 500 de miliarde să fie vândute anual până la sfârșitul deceniului. Dacă acest trend rămâne constant, până în 2021 volumul de sticle de plastic va crește cu 20%, potrivit celor mai recente date raportate într-un studiu recent cu privire la economia plasticului.