Esenţiale azi, miercuri, 9 mai

34

Presupus atac israelian în Siria* Pastila fluorescentă care descoperă cancerul de sân* Sclavie în industria construcţiilor din Anglia* Turcii îi spun #Destul lui Erdogan * Dimitri Medvedev, premier al Federaţiei Ruse* De trei ori mai spionaţi în 2017* Vot pentru eliminarea datei Brexit

O serie de explozii s-au înregistrat marţi seara în Siria în urma unui presupus atac al forţelor israeliane, într-o zonă aflată la sud de Damasc, unde se crede că există o bază militară iraniană.

Apărarea antiaeriană siriană a doborât două rachete israeliene, iar rachetele au ucis cel puţin nouă combatanţi în provincia Deraa, din apropiere de Damasc, a transmis Agenţia de Presă SANA.

Întrucât a detectat „activităţi neobişnuite ale forţelor iraniene din Siria”, armata israeliană a mobilizat rezervişti în aşteptarea unui atac și este în stare de alertă de nivel ridicat.

„Au fost instalate sisteme de apărare și trupele Forţelor de Apărare israeliene sunt pregătite pentru un atac. Orice agresiune împotriva Israelului va primi un răspuns sever”, a explicat Jonathan Conricus, purtător de cuvânt al forţelor armate israeliene.

Incidentul a avut loc în contextul în care preşedintele american, Donald Trump, a decis să retragă Statele Unite din Acordul nuclear cu Iranul, acţiune salutată de Israel.

Oamenii de știinţă au creat o pastilă în compoziţia căreia au adăugat o moleculă care devine fluorescentă atunci când este expusă la lumină infraroșie. Medicamentul, testat pe șoareci care aveau cancer la sân, face ca tumorile să „lumineze” atunci când sunt expuse la lumina infrarosie, acestea putând fi identificate mult mai ușor. Noul medicament deschide calea pentru o disgnosticare mult mai precisă a cancerului mamar, mult mai eficientă decât mamografia.

Lumina infraroșie penetrează organismul cu ușurinţă, putând să ajungă până în profunzimea ţesuturilor sânului fără să distrugă ADN-ul sau să provoace apariţia unei noi tumori. Astfel, prin furnizarea de informaţii specifice despre tipurile de molecule de pe suprafaţa celulelor tumorale, medicii pot distinge mai bine un cancer malign de la o tumoare benignă.

Cancerul la sân este cea mai comună formă de cancer întâlnită la femei la nivel global, apreciază Asociaţia Americană pentru Cercetarea Cancerului. În ţara noastră, la fiecare trei ore o femeie moare de cancer la sân, se arată într-un studiu realizat în 2017 de Coaliţia pentru Sănătatea Femeii.

Exploaterea muncitorilor, neplata salariilor, abuzul psihic și chiar sclavia sunt fenomene larg răspândite în economia Marii Britanii, potrivit unui raport care indică nu mai puţin de 17 domenii în care riscul unor abuzuri este extrem de mare, relatează The Guardian.

Construcţiile, reciclarea și service-urile auto sunt în topul domeniilor în care au fost înregistrate cazuri de sclavie, potrivit Autorităţii privind Abuzurile. De asemenea, agricultura, industria alimentară, pescuitul, industria de confecţii, taximetria, retailul, munca domestică și asistenţa socială sunt menţionate în raport.

Grupurile de crimă organizată sunt, de asemenea, active pe piaţa muncii în multe sectoare, se arată în raport. Cele mai multe informaţii despre victimele exploatării prin muncă în ultimele 12 luni sunt despre bărbaţii români cu vârste între 20 și 30 de ani. Totodată, cetăţenii români și englezi sunt cei care facilitează și profită de toate formele de sclavie modernă. Criminalitatea organizată albaneză este un factor semnificativ în abuzul din spălătoriile auto.

Turele de lucru de 12-15 ore pe zi, câteodată șapte zile pe săptămână, salarii sub pragul minim sau care nu au fost plătite deloc și mediile periculoase de lucru și de viaţă sunt probleme comune în mai multe sectoare de activitate.

Peste un milion de turci au folosit hashtag-ul #Tamam (Destul) pe reţelele de socializare, împotriva preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, după ce acesta a declarat în parlament că „dacă într-o bună zi naţiunea noastră va spune destul, ne vom da la o parte”.

„Vrem democraţie, aşa că îi spunem #tamam lui Erdogan. Vă rog să plecaţi din funcţie, aţi făcut lucruri nebuneşti ţării şi poporului nostru. Destul!” este unul dintre mesajele de pe reţelele de socializare.

Deși în mandatele sale economia Turciei a crescut rapid, s-a accentuat totodată şi reprimarea opoziţiei. Erdogan se află la putere, ca premier, apoi ca şef al statului, de 15 ani. Luna trecută, cu mai mult de un an înainte de termenul normal, preşedintele a convocat alegeri anticipate pe 24 iunie. După vot, preşedintele va avea puteri sporite, aprobate anul trecut prin referendum.

Dmitri Medvedev a devenit din nou premier al Federaţiei Ruse, după ce Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului rus, a votat marţi în favoarea candidaturii care i-a fost înaintată de preşedintele rus, Vladimir Putin. La numai o oră după votul din Duma de Stat preşedintele rus a semnat decretul privind numirea lui Medvedev „preşedinte al guvernului” rus, informează Agerpres.

„Cred că vom fi în măsură să rezolvăm toate sarcinile fixate de preşedinte”, a declarat Medvedv, asigurând că este gata să facă totul pentru dezvoltarea ţării. Acesta nu a fost niciodată dezaprobat de mentorul său Vladimir Putin, faţă de care mărturiseşte o loialitate inflexibilă, mai notează Agerpres.

Medvedev a fost preşedinte al Rusiei din 2008 până în 2012 și a ocupat apoi postul de şef al guvernului din 2012 până în 2018.

Anul trecut, NSA – Agenţia Naţională de Securitate din SUA – a spionat în total 534 de milioane de comunicaţii – conversaţii telefonice, SMS-uri etc., o cifră de trei ori mai mare decât cea pentru anul 2016. Deși SUA au fost nevoite să revizuiască politica de supraveghere în urma declaraţiilor făcute de Edward Snowden, iar legea adoptată în 2015 reglementează mult mai drastic spionajul intern, cele peste o jumătate de miliard de comunicaţii spionate, au fost totuși posibile. Asta pentru că, potrivit legii, toate contactele unei ţinte pot fi şi ele spionate, iar anumite înregistrări pot proveni de la mai mulţi operatori.

Datele colectate nu permit cunoaşterea conţinutului apelurilor resepctive. Se ştie doar cine a sunat pe cine, la ce dată şi oră şi cât a durat apelul sau cât de lung este mesajul scris, precizează Agenţia Americană de Securitate, conform rfi.ro.

Camera Lorzilor a votat eliminarea datei fixe în care Marea Britanie să părăsească Uniunea Europeană. „Care este scopul introducerii datei în proiectului de lege atunci când ar putea fi necesar ca data să se schimbe în circumstanţe pe care nu le putem anticipa? (…) Această dată nu ar trebui să fie definită și specificată ”, a declarat parlamentarul conservator Charles Wellesley.

Marea Britanie a adoptat data de 29 martie 2019 pentru Brexit, invocând articolul 50 din Tratatul de la Lisabona. Camera Comunelor a adoptat proiectul de lege cu o majoritate de voturi la începutul acestui an, după săptămâni de dezbateri.