După ce părea să fi ţinut situaţia sub control în timpul primului val, Europa redevine centrul pandemiei. De la 15.000 de cazuri noi de COVID-19 și 300 de decese pe zi, cât înregistra în luna iulie, Europa a ajuns la 253.000 de cazuri și aproape 2.500 de decese pe zi. În aceste condiţii, măsurile restrictive încep să facă parte din nou din realitatea cotidiană.
Dinspre Statele Unite nu vin, cel puţin deocamdată, vești bune despre direcţia în care merge pandemia: duminică, autorităţile au raportat că a fost atins pragul de 10 milioane de cazuri de COVID-19 (ultimul milion a fost înregistrat în doar 10 zile). În ultima săptămână, media cazurilor noi de COVID-19 a fost de 111.175 de cazuri noi pe zi, o creștere de 59% faţă de media înregistrată în urmă cu două săptămâni, iar numărul deceselor și al spitalizărilor a crescut de asemenea.
Europa nu se află, din păcate, într-o situaţie mai bună, dimpotrivă, a depășit SUA ca număr de infectări, dar și de decese. Numărul de infectări a depășit deja 12 milioane, dublându-se în numai 32 de zile. Numărul persoanelor spitalizate este de două ori mai mare decât în SUA, iar numărul cazurilor noi crește de 3 ori mai repede decât în Statele Unite (datele fiind ajustate la mărimea populaţiei), iar spitalele mari de pe continent se declară copleșite de numărul pacienţilor cu COVID-19. La finalul săptămânii trecute, Europa a raportat peste 300.000 de decese de la începutul pandemiei (două treimi dintre acestea fiind înregistrate în Marea Britanie, Italia, Franţa, Spania și Rusia), devenind a doua regiune din lume cu cele mai multe victime ale COVID-19, după America Latină și Caraibe.
Restricţii adoptate în diferite ţări europene
„Medicii și asistentele ar putea fi forţaţi să aleagă ce pacienţi să trateze, să decidă cine să trăiască și cine să moară”, a declarat în urmă cu o săptămână premierul britanic Borris Johnson în faţa membrilor Camerei Comunelor. Noul coronavirus se răspândește mai repede decât și-ar putea crește sistemul sanitar capacitatea de îngrijire; într-un interval de numai o săptămână, numărul pacienţilor spitalizaţi cu COVID-19 a crescut cu 2.000, unele spitale fiind mai aglomerate acum decât în timpul primului val, a mai precizat Johnson. Potrivit estimărilor specialiștilor, chiar și spitalele din regiuni ale ţării cu o incidenţă scăzută vor rămâne fără paturi disponibile în câteva săptămâni, în lipsa oricăror măsuri, iar numărul de decese din această iarnă l-ar putea depăși chiar și de două ori pe cel din primul val, a menţionat în discursul său prim-ministrul.
După ce a anunţat noile măsuri restrictive, Johnson a subliniat că anul acesta „Crăciunul va fi diferit, poate foarte diferit”, dar că speră că măsurile adoptate vor permite totuși familiilor să se reunească în această perioadă a anului.
Ceea ce este diferit faţă de primăvară este că școlile și universităţile rămân deschise. În schimb, restaurantele, barurile și toate magazinele neesenţiale s-au închis, iar englezii pot ieși din casele lor doar pentru a merge la serviciu, din motive medicale, pentru a face exerciţiu fizic în aer liber, pentru a îngriji de persoane vârstnice sau pentru cumpărături esenţiale.
În Belgia, al doilea val de pandemie a lovit atât de puternic, încât nu mai există suficient de mulţi poliţiști care să patruleze pe străzi, profesori care să predea sau cadre medicale care să îngrijească pacienţii din spitale, scrie The Washington Post. Prim-ministrul Rudi Vervoort a declarat că numărul de infectări a scăpat de sub control și că există riscul prăbușirii sistemului sanitar. Luna trecută, Frank Vandenbroucke, ministrul sănătăţii din Belgia, a declarat că regiunea sudică Valonia și Bruxelles-ul sunt „aproape de un tsunami”, ceea ce înseamnă că se află aproape de punctul în care autorităţile ar pierde controlul.
De la 1 noiembrie, Belgia a revenit la carantină, măsurile incluzând telemunca, închiderea afacerilor neesenţiale și comercializarea exclusiv a produselor esenţiale. Învăţământul superior trece în sistem online tot restul anului, în timp ce școlile vor fi închise până la 15 noiembrie.
Pe 6 noiembrie, Franţa a înregistrat un record nedorit de 60.486 de noi cazuri de COVID-19, numărul total de îmbolnăviri depășind 1,66 de milioane și plasând ţara după Rusia, care a înregistrat 1,73 de milioane de cazuri de COVID-19.
Din 30 octombrie, Franţa a revenit la carantina generală, care ar trebui să dureze până la 1 decembrie (dacă numărul de cazuri zilnice va reuși să scadă sub 5.000 la data respectivă). Francezii își pot părăsi locuinţele numai pentru activităţi considerate esenţiale – muncă, exerciţiu fizic (o oră pe zi, în apropierea locuinţei), cumpărături esenţiale sau pentru ajutor medical – deplasările efectuându-se pe baza unui document justificativ. Creșele și școlile rămân deschise în această perioadă. Bisericile și cimitirele sunt deschise, la rândul lor, dar ceremoniile religioase sunt interzise, cu excepţia înmormântărilor și căsătoriilor, unde sunt admise maximum 30, respectiv 6 persoane.
Germania a intrat de pe 2 noiembrie în carantină parţială. Școlile, lăcașurile de cult, centrele de zi, magazinele și frizeriile rămân deschise, cu respectarea măsurilor de igienă și cu controlul accesului, evitându-se cozile. Cinematografele, teatrele, sălile de sport, piscinele, restaurantele și barurile au fost închise. Germanilor li s-a cerut să renunţe la vizitele private care nu sunt absolut necesare, inclusiv la rude, iar în spaţiile publice este permisă întâlnirea a maximum 10 persoane din cel mult două gospodării.
Italia a intrat în carantină din 5 noiembrie. Printre măsurile impuse de guvern se numără restricţii de circulaţie între orele 22:00 și 5:00, trecerea învăţământului liceal în sistem online, închiderea centrelor comerciale în weekend și restrângerea transportului public la 50% din capacitatea totală.
„Există mai multă oboseală și mai multă neîncredere”, a declarat Giorgio Gori, primarul orașului Bergamo, epicentrul pandemiei din Italia, rezumând astfel starea de spirit a locuitorilor în timpul celui de-al doilea val. Massimo Gali, șeful Departamentului de boli infecţioase din Spitalul „Luigi Sacco”, Milano, a declarat că este „alarmat” de situaţie, dar și că a obosit să avertizeze asupra pericolului, „ca o voce care ţipă în deșert fără a fi auzită”.
Guvernul Spaniei a revenit la o măsură excepţională, instituind starea de urgenţă pentru următoarele 6 luni, până în aprilie 2021. Măsura este valabilă pentru întreg teritoriul ţării și include restricţii de circulaţie în timpul nopţii, interzicerea deplasărilor între regiunile autonome (cu excepţia motivelor esenţiale) și restricţionarea întâlnirilor și adunărilor publice.
Polonia a reintrodus o serie de interdicţii în mod gradual de-a lungul ultimelor săptămâni, în încercarea de a evita izolarea la domiciliu la nivel naţional. Ţara a intrat din 23 octombrie în „zona roșie”, închizând parţial școlile primare și restaurantele, instituind purtarea obligatorie a măștii în spaţiile publice și restrângând numărul de persoane din magazine, mijloacele de transport public și biserici. Premierul a îndemnat persoanele de peste 70 de ani să rămână acasă, fiind create reţele de voluntari care să facă aprovizionarea persoanelor cu risc.
România, în carantină parţială
Ţara noastră a înregistrat pe 6 noiembrie cel mai mare număr de cazuri noi de infectare cu noul coronavirus (10.260) și cel mai mare număr de decese (146) de la debutul pandemiei. De altfel, în intervalul 2-9 noiembrie 2020 a fost atins un nou record negativ săptămânal, după înregistrarea a 56.287 de cazuri noi. Numărul total de cazuri de COVID-19 a depășit deja cifra de 307.000, România plasându-se (pe 9 noiembrie 2020) pe locul 13 în Europa la numărul de infectări.
În contextul creșterii vertiginoase a infectărilor, dar și a numărului de pacienţi internaţi la terapie intensivă (1.076 pe 9 noiembrie 2020), România a intrat, din 9 noiembrie, în carantină parţială. Principalele măsuri includ interzicerea circulaţiei pe timp de noapte (între orele 23:00 și 5:00 se poate circula doar din motive bine întemeiate, pe baza unei declaraţii pe proprie răspundere), trecerea la învăţământul online (inclusiv a grădiniţelor) și obligativitatea de a purta mască în toate spaţiile publice închise și deschise.
Cu mai bine de o lună în urmă, medicul Vlad Mixich, expert independent în boardul Agenţiei Europene pentru Sănătate și Securitate în Muncă, avertiza că Bucureștiul este foarte aproape de limita la care se impune carantina și că secţiile de terapie intensivă sunt din ce în ce mai pline (60% din capacitatea la nivel naţional).
Tot atunci, medicul pleda pentru purtarea obligatorie a măștilor în spaţii închise și deschise, după modelul Parisului și al unor orașe mari din Spania, avertizând că închiderea completă a capitalei sau a altor regiuni active ar avea repercusiuni economice la fel de grave precum scăparea de sub control a pandemiei.
De altfel, Mixich a trecut recent în revistă o serie de măsuri luate de ţări europene cu o creștere vertiginoasă a numărului de cazuri de COVID-19, de la aplicaţiile mobile care anunţă posesorul dacă a fost în contact cu o persoană cu test pozitiv la coronavirus (Spania și Letonia) la coordonarea dintre spitalele publice și private din Franţa, pentru a gestiona valul de pacienţi de la terapie intensivă, concluzionând că trebuie căutate și alte instrumente de a lupta cu pandemia în afara carantinării.
Cercetătorul Octavian Jurma crede că măsurile din România sunt luate tardiv, dar și că sunt nejustificat de blânde în raport cu evoluţia pandemiei. Carantina totală, după modelul altor state europene, ar fi putut reduce numărul de cazuri la 1.000-2.000 pe zi în perioada sărbătorilor de iarnă, potrivit simulărilor, a declarat Jurma. Chiar și două săptămâni de ezitare în faţa implementării restricţiilor se pot traduce în mii de infectări suplimentare, spune cercetătorul, analizând mai multe scenarii, în funcţie de data la care ar fi putut fi instituită carantina. Israelul este unul dintre statele care demonstrează eficienţa acestei măsuri (30 de zile de carantină au scăzut numărul de cazuri de la 4.293 la 1.871, iar în următoarele săptămâni, numărul a scăzut mult sub 1.000), punctează Jurma, subliniind că există un tipar la care trebuie să ne așteptăm: în primele două săptămâni de carantină cazurile noi continuă să crească, după care urmează platoul și faza descendentă.
Deși nu există statistici care să arate sursele cele mai frecvente de infectare cu coronavirus, medicul Cristian Oancea, managerul Spitalului „Victor Babeș” din Timișoara, spune că din anamneza pacienţilor a creionat un top al primelor 3 cauze de infectare: transportul în comun, petrecerile și fabricile care nu respectă măsurile de protecţie. Medicul speră să se ajungă la faza de platou în următoarele două săptămâni, avertizând totodată că în viitorul apropiat „o să ajungem să tratăm oamenii în ambulanţă, pentru că nu mai avem unde să-i punem”.
Ce ne așteaptă în viitor?
Nimeni nu poate spune până unde va urca cel de-al doilea val de pandemie, nici când nu va mai fi necesară adoptarea de măsuri restrictive. Câteva dintre statele care au impus însă carantina luna trecută sau la începutul acestei luni cunosc deja o ameliorare a rezultatelor. Pentru prima oară de la impunerea restricţiilor, Belgia a înregistrat o scădere a numărului de infectări. Astfel, în ultimele 7 zile, ţara a înregistrat o diminuare cu 40% a numărului mediu de cazuri zilnice, iar autorităţile speră că vârful celui de-al doilea val de pandemie a fost deja atins.
Slovacia a desfășurat o campanie masivă de carantinare și de testare (au fost testaţi 3,6 milioane de locuitori dintr-un total de 5,5 milioane) în numai două weekenduri, iar aceste măsuri au redus cu mai mult de jumătate rata infectărilor cu noul coronavirus, potrivit declaraţiei prim-ministrului Igor Matovic. Israelul, prima ţară care a reintrodus carantina totală, a raportat astăzi 296 de cazuri, faţă de vârful de 11.316 infectări înregistrat la 23 septembrie.
Unele dintre măsurile antiepidemice introduse de Germania sunt dure, a admis recent cancelarul Angela Merkel. În același timp, toate restricţiile pot fi ridicate abia atunci când între 60% și 70% din populaţie va avea imunitate la SARS-CoV-2, adică la atingerea pragului de la care știm, din epidemiile trecute, că virusul poate fi învins prin imunizare sau vaccinare, a explicat Merkel.
În prezent, doar 0,8% dintre germani s-au infectat, dar cancelarul crede că avem motive de speranţă dacă primele vaccinuri vor fi autorizate în curând.
Într-un comunicat dat presei pe 9 noiembrie, companiile Pfizer și BioNTech au anunţat că vaccinul lor împotriva COVID-19, aflat în ultima fază înaintea omologării, are o eficienţă de 90%. Albert Bourla, președintele Pfizer, a declarat că descoperirea acestui vaccin ne aduce cu un pas semnificativ mai aproape de momentul încheierii acestei crize globale.
Alte 12 vaccinuri sunt în faza finală a testării, dar acesta este primul care a obţinut rezultate. Nu avem încă date despre cât timp durează imunizarea, iar vaccinul va trebui depozitat la o temperatură mai mică de minus 80 de grade Celsius, ceea ce reprezintă o provocare logistică pentru producători.
După vestea bună anunţată de Pfizer, sir John Bell, imunolog și Regius Chair of Medicine la Universitatea Oxford, a declarat că nu vede niciun motiv pentru care alte vaccinuri să nu fie dezvoltate. De altfel, a remarcat că este probabil prima persoană care afirmă că viaţa va reveni la normal primăvara viitoare și că spune acest lucru „cu o anumită încredere”. Doar timpul poate dovedi dacă estimarea lui Bell este una realistă, dar oricare ar fi perioada în care pandemia se va stinge, locuitorii Europei (și nu numai) o vor celebra ca pe o veritabilă primăvară. Până să respirăm însă aerul unei normalităţi deja estompate, respectarea măsurilor de siguranţă rămâne cel mai sigur vehicul de traversare a acestei crize.
Carmen Lăiu este redactor Semnele timpului și ST Network.
