Începutul de an 2018 a adus manifestaţii populare de stradă și manifestări meteo extreme pe toate continentele, alături de escaladări ale unor conflicte.

Oamenii au protestat

În România au continuat demonstraţiile împotriva guvernului și a proiectelor de lege care ar limita justiţia, numărul maxim de protestatari atingându-se la 20 ianuarie, când în București și în marile orașe au ieșit în stradă în jur de 75.000 de persoane. La 15 ianuarie, prim-ministrul PSD își dădea demisia la cererea propriului partid, iar la o zi distanţă, președintele Iohannis a acceptat numirea celui de-al treilea premier PSD în decurs de aproximativ un an.

În primele zile ale lunii, și în Iran au continuat protestele masive faţă de eșecul guvernului de a-și onora promisiunile de dezvoltare economică și politică. Guvernul a ripostat violent și a întrerupt accesul la internet, operând peste 1.000 de arestări și provocând moartea a cel puţin 21 de persoane. Donald Trump s-a exprimat vocal de partea demonstranţilor, fapt care l-a plasat din nou în opoziţie cu ceilalţi lideri ai lumii – temperaţi în declaraţii –, dar mai ales cu președintele și ayatolahul din Iran, care, la 3 și, respectiv, 8 ianuarie, au repetat acuzaţiile că forţe străine ar instiga protestele și au formulat injurii la adresa lui Trump. La rândul său, administraţia americană a anunţat, la 22 ianuarie, că nu va mai certifica acordul nuclear cu Iranul.

La împlinirea unui an de mandat, pe 20 ianuarie, Donald Trump a fost contestat și în propria ţară, în peste 250 de orașe și metropole americane sute de mii de femei, cu căciuli roz, exprimându-se împotriva sa și a agresiunilor sexuale asupra femeilor.

Grecia este de 26 de ani în conflict cu ţara vecină Macedonia, fostă provincie iugoslavă, asupra numelui acesteia. Atena susţine că „Macedonia” este numele unei provincii de pe teritoriul său. Astfel, la 22 ianuarie, peste 50.000 de greci au protestat la Salonic în vederea soluţionării problemei, care reprezintă și cauza opoziţiei Greciei faţă de intrarea Macedoniei în NATO și în UE.

În ţara africană Sudan, protestele au avut altă miză: scumpirea bunurilor de larg consum din cauza tăierii subvenţiilor și a devalorizării monedei de către guvern, fapt care a dus la dublarea preţului la pâine. La 7 ianuarie s-au anunţat cinci morţi dintre demonstranţi.

În Orientul Mijlociu continuă frământările

La 21 ianuarie, Turcia a pătruns cu armata pe teritoriul Siriei, în zona Afrin, ţintind o miliţie kurdă pe care o consideră teroristă. În zonă se aflau și trupe rusești, care la 20 ianuarie au fost retrase, dar și trupe americane, care susţin forţele antiguvernamentale siriene și cu care există riscul unor confruntări, deși și Turcia, și SUA fac parte din NATO. La 22 ianuarie, kurzii au făcut deja apel la ajutor american împotriva forţelor turce, care, la o zi distanţă, au anunţat că au ucis peste 260 de luptători kurzi și islamiști sirieni.

Decizia administraţiei Trump, din decembrie 2017, de a muta ambasada din Tel Aviv la Ierusalim – recunoscând astfel tacit Ierusalimul drept capitală a Israelului – a continuat să genereze tensiuni cu ţările arabe și cu autorităţile palestiniene, care, prin vocea președintelui Mahmoud Abbas, considerau, la 14 ianuarie, că Israelul a anulat acordurile de pace de la Oslo, din anii ’90, și au avut cuvinte dure la adresa președintelui Trump, criticat, de altfel, și de liderii europeni. Recent, SUA și-a redus la jumătate contribuţiile la fondurile ONU pentru refugiaţii palestinieni, la 18 ianuarie agenţia ONU de profil anunţând că, din această cauză, se confruntă cu o criză financiară majoră.

Vremea s-a manifestat extrem

Imediat după Anul Nou, Europa de Vest a fost lovită de furtuna Eleonor, cu ploi, grindină și vânt, care a atins și 160 km/h în Marea Britanie. Traficul aerian și pe alocuri cel feroviar au fost grav perturbate în Belgia, Franţa, Spania, Elveţia, Germania și Austria. Mai multe zeci de persoane au fost rănite și 3 au decedat la începutul lunii, iar o altă furtună, din 19 ianuarie, a făcut 7 morţi. Pe 9 și 24 ianuarie, Alpii au fost cuprinși de ninsori excepţional de abundente, urmate de ploi, formându-se avalanșe și blocând, la începutul lunii, 11 mii de turiști, evacuaţi în unele cazuri cu elicoptere.

Pe 4 ianuarie, un fenomen numit ciclonul-bombă a îngheţat coasta nord-estică americană și canadiană, cu rafale de vânt și căderi masive de zăpadă, care au dus la îngheţarea conductelor de petrol și la întreruperi ale alimentării cu electricitate și gaz. În California, 13 persoane au decedat în urma alunecărilor de teren, din 10 ianuarie, cauzate de ploi și de lipsa vegetaţiei în urma incendiilor intense din luna decembrie.

Ninsorile au ajuns și în regiuni cu climă caldă, cum ar fi statul american Florida sau deșertul Sahara, unde a nins pe dunele de nisip.

La antipozi, autorităţile australiene au anunţat, pe 8 ianuarie, modificarea scării de măsurare a temperaturii, adăugând grade peste 50, întrucât s-a înregistrat temperatura-record de 54 de grade Celsius. Africa de Sud se confruntă cu o secetă severă, prognozându-se că va rămâne fără apă în luna aprilie a.c. Oamenii de știinţă pun fenomenele pe seama încălzirii globale, anul 2017 fiind declarat de NASA al doilea cel mai cald an de când se fac măsurători.