Sistemul alimentar global este complet stricat, avertizează cercetătorii

334

Milioane de oameni de pe planetă sunt subnutriţi, în timp ce alte milioane de oameni mor prematur din cauza bolilor cauzate de obezitate și un stil de viaţă nesănătos. Pe deasupra, sistemul alimentar actual este nesustenabil și contribuie la încălzirea globală și la catastrofele naturale, avertizează 130 de academicieni din toată lumea. Un raport elaborat în trei ani de zile detaliază impactul sistemului alimentar global și cere o transfomare radicală a acestuia.

Cercetători și medici din Africa, Asia, Europa și Americi și-au unit forţele pentru a cere acţiuni urgente pentru îmbunătăţirea sustenabilităţii sistemului alimentar global, cerându-le liderilor globali să apeleze cu încredere la știinţă pentru a se informa și pentru a găsi politicile inovatoare necesare.

„Sistemul nostru alimentar eșuează. Nu doar mediul este în pericol, ci și sănătatea, nutriţia, comerţul și economia. Alegerile consumatorilor și agricultorilor sunt factori majori care contribuie la degenerarea climatică. Avem nevoie de un răspuns politic ambiţios și robust care să se adreseze impactului pe care alegerile noastre îl au asupra climei, iar oamenii de știinţă joacă un rol major”, a declarat profesorul  Joachim von Braun.

Sistemul alimentar global este responsabil pentru o treime din gazele cu efect de seră, adică mai mult decât produc sistemele de transport, de electricitate, de încălzire și de răcorire la un loc, arată raportul. Aceasta contribuie la agravarea fenomenelor meteo extreme, precum inundaţii, secetă și incendii, care afectează apoi producţia alimentară.

În același timp, nu este un sistem capabil să ofere nutriţie corectă. Mai bine de 820 de milioane de oameni au suferit de foame anul trecut, conform ONU. Dintre aceștia, peste 200 de milioane sunt copii, Asia fiind regiunea cea mai lovită de malnutriţie. Jumătate dintre copiii care suferă de malnutriţie la nivel global se găsesc în India și în Pakistan, arată Raportul Nutriţiei Globale pe 2018. În India s-a observat că ratele ridicate de malnutriţie duc la anemie, la scăderea natalităţii și la dezvoltare târzie, fenomene care se perpetuează de la o generaţie la alta. „Șansele ca acești copii să ajungă la liceu sunt slabe, ce să mai spunem de a avea un job solicitant intelectual sau fizic”, a declarat dr. Basanta Kumar Kar, parte a unei comisii de sănătate din guvernul indian.

În același timp, 600 de milioane de oameni au fost clasaţi drept obezi și alte 2 miliarde, supraponderali, cu consecinţe serioase asupra sănătăţii. Aproape 1 din 5 oameni mor din cauze care pot fi legate direct de alimentaţie, mai arată Raportul Nutriţiei Globale pe 2018. Iar în tot acest timp, mai bine de un miliard de tone de alimente sunt aruncate la gunoi în fiecare an, adică o treime din totalul produs la nivel global.

„Oricum o iei, fie din perspectiva sănătăţii umane, fie din cea a climei, sistemul nostru alimentar este nesustenabil, ceea ce este un lucru foarte serios, mai ales cu provocările unei populaţii în creștere”, apreciază Tim Benton, profesor la Universitatea din Leeds. Costul daunelor provocate sănătăţii umane și mediului depășesc profiturile industriei, mai spune el.

Din toate punctele de vedere, oamenii au nevoie de o alimentaţie sănătoasă, accesibilă și cu impact redus asupra mediului, iar acest lucru depinde major de îmbunătăţirea metodelor de cultivare și creștere a animalelor de sacrificiu, de reducerea semnificativă a consumului de carne și produse lactate, în special în ţările bogate, și de schimbarea mentalităţii, care să ne ajute să alegem să investim în produse cu valoare nutriţională, mai degrabă decât să cumpărăm mult și ieftin.