Vegetarienii sunt mai prietenoși cu mediul decât carnivorii (studiu)

471

O alimentaţie bazată pe legume și fructe nu este doar o dietă sănătoasă, ci și una prietenoasă cu mediul, sugerează un studiu efectuat recent de cercetători din cadrul Universităţii Loma Linda (SUA).

Autorii studiului publicat de American Journal of Clinical Nutrition au calculat că adoptarea unei diete vegetariene generează cu o treime mai puţine gaze cu efect de seră decât o dietă bazată pe produse de origine animală.

Studiul sugerează că dietele vegetariene sunt benefice luptei împotriva încălzirii globale provocate de creșterea dramatică a emisiilor de gaze cu efect de seră din atmosferă.

Ideea cercetării nu este inovatoare, însă ea se adaugă calculelor care arată beneficiile superioare ale unei diete vegetariene.

Procentele competiţiei

Impactul dietelor, calculat în procente, este foarte interesant de urmărit. Despre agricultura animalieră se spune că ar fi una dintre cele mai mari surse de gaze cu efect de seră — responsabilă pentru 18% din emisiile globale, măsurate în echivalente de CO2. Prin comparaţie, emisiile provenite de la toate tipurile de transport, la un loc, însumează doar 13,5% din CO2-ul din atmosferă.

Dieta animalieră presupune, conform dinamicii trofice, de 10 ori mai multe recolte pentru a hrăni animalele crescute pentru carne, decât ar fi nevoie pentru a hrăni același număr de oameni vegetarieni, în aceeași perioadă. Aceste animale consumă 90% din lanurile de soia, 80% din lanurile de porumb și un total de 70% din grânele sale.

Oameni-cheie pentru mesaj

În cadrul unui interviu acordat în 2009 postului australian ABC, fostul vicepreședinte american Al Gore sublinia pericolele consumului de carne asupra mediului înconjurător. Astfel, pe lângă riscul degradării sănătăţii, „este absolut corect faptul că, la nivel global, una dintre problemele legate de criza mediului înconjurător este datorată cantităţii mari de carne din diete. Nu numai din cauza dioxidului de carbon implicat, dar și din cauza cantităţii de apă consumată în timpul procesului.”

La acea dată, politicianul a negat faptul că a renunţat la carne, însă preciza faptul că a redus în mod semnificativ cantitatea acestui produs din dieta sa.

Resursele vitale implicate

Departamentul de Agricultură al Statelor Unite ale Americii a calculat că lanurile crescute și necesare pentru a hrăni animalele din fermă consumă aproximativ jumătate din resursele de apă din SUA și 80% din terenurile sale agricole.

Un studiu realizat de Universitatea Norvegiană de Ştiinţă şi Tehnologie, în cadrul unui program ONU pentru Mediu, arată că industria cărnii are o contribuţie majoră la încălzirea globală şi pierderile de habitat.

În 2050, când populaţia va atinge, probabil, pragul de 9 miliarde de locuitori, va fi extrem de dificil ca această populaţie să se hrănească, avertizează studiul, intitulat „Evaluarea impactului de mediu al consumului şi producţiei: Produse şi materiale prioritare”.

Creşterea cererii pentru carne pune presiune pe industria agricolă, iar agricultura, surprinzător pentru mulţi, are un impact negativ asupra mediului, mai mare decât industria producătoare de ciment, au descoperit autorii studiului.

„Carnea înseamnă folosirea în exces a apei şi generează o cantitate mare de gaze cu efect de seră”, susţine şi lordul Stern, fost economist la Banca Mondială, într-un interviu acordat publicaţiei britanice The Times. „Din cauza cărnii, există o anumită presiune asupra resurselor Pământului. O dietă vegetariană este mai bună”, a spus lordul Stern, întrucât metanul eliberat direct de porci şi vaci este de 23 de ori mai puternic decât dioxidul de carbon.